În cadrul ultimei ediții a concursului Eurovision, europenii au profitat de ocazie pentru a-și arăta solidaritatea cu Ucraina în fața lui Vladimir Putin. Dar, departe de entuziasmul după victoria Ucrainei la acest festival de fast și simbolism superficial, cele mai puternice capitale ale continentului au început să cânte de pe o altă partitură.
După săptămâni întregi petrecute agitându-se cu privire la ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar zdrobi Ucraina, liderii vest-europeni sunt acum îngrijorați de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă Ucraina chiar ar câștiga războiul.
Teama de o „umilire” a Moscovei
Succesul recent al Ucrainei de a împinge trupele rusești în afara unor teritorii ocupate i-a determinat pe liderii din Franța, Germania și Italia să concluzioneze că o victorie ucraineană, altădată de neconceput, este acum o posibilitate.
Chiar dacă liderii europeni simpatizează în mod public cu lupta Ucrainei și, în unele cazuri, au făcut eforturi mari pentru a sprijini țara, ei se tem, de asemenea, că ceea ce președintele francez Emmanuel Macron a numit săptămâna trecută o „umilire” a Rusiei ar putea crea un set complet nou de probleme, spun oficialii occidentali, scrie Politico.
O mare îngrijorare este că o victorie ucraineană ar putea destabiliza Rusia, făcându-o și mai imprevizibilă, cu consecințe directe asupra normalizării legăturilor energetice. Acesta este motivul pentru care unele capitale vest-europene favorizează în liniște o rezolvare a conflictului care să „salveze fața”, chiar dacă aceasta costă Ucraina o parte din teritoriu.
Macron: „Nu suntem în război cu Rusia”
Chiar dacă Macron și cancelarul german Olaf Scholz au declarat în repetate rânduri că Ucraina va fi cea care va stabili condițiile de încetare a ostilităților, ei au subliniat recent că preferă o încetare a focului cât mai curând.
„Nu suntem în război cu Rusia”, a declarat Macron într-un discurs rostit săptămâna trecută la Parlamentul European de la Strasbourg, subliniind că „datoria Europei este să fie alături de Ucraina pentru a obține o încetare a focului, apoi să construiască pacea”.
De asemenea, Macron a declarat că, după ce se va obține pacea, Europa va trebui să construiască „noi echilibre de securitate” – genul de frază care declanșează semnale de alarmă în țările din Europa Centrală și de Est, unde este considerată un cod pentru recompensarea lui Putin cu un cuvânt de spus în ceea ce privește ce se întâmplă pe teritoriul lor.
O încetare rapidă a focului, dar cu ce preț?
Scholz a avut un ton similar în timpul unei lungi conversații telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, vineri. După convorbire, Scholz a declarat că a insistat asupra a trei puncte cu Putin, dintre care primul a fost: „Trebuie să existe o încetare a focului în Ucraina cât mai repede posibil”. Cererea ca Rusia să se retragă imediat și să își retragă toate forțele de pe teritoriul ucrainean nu se numără printre cele trei puncte.
Într-un interviu acordat la sfârșitul săptămânii trecute postului german de știri T-Online, Scholz, care a amânat trimiterea de armament greu în Ucraina, a declarat că Germania va continua să sprijine sancțiunile împotriva Rusiei, repetând totodată apelul său la o soluție diplomatică.
După ce s-a întâlnit cu președintele american Joe Biden la Washington săptămâna trecută, premierul italian Mario Draghi a declarat, de asemenea, că este timpul să înceapă să se gândească la un acord de pace. „Am convenit că trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să punem presiune asupra Moscovei, dar și să începem să ne întrebăm cum să construim pacea”, a declarat el, adăugând că efortul trebuie să includă și Ucraina.
„Oamenii vor să se gândească la posibilitatea de a aduce o încetare a focului și de a începe din nou niște negocieri credibile. Aceasta este situația în acest moment. Cred că trebuie să ne gândim în profunzime cum să abordăm această problem”, a declarat Draghi.
Chiar dacă își subliniază sprijinul pentru Ucraina, faptul că liderii celor mai mari trei țări ale UE au adoptat puncte de discuție aproape identice privind negocierile de pace, chiar în momentul în care Kievul are avantaj în lupta sa, sugerează că trio-ul încearcă să exercite presiuni asupra liderilor ucraineni pentru a negocia.
Zelenski: Nu noi suntem pe teritoriul rusesc
Până în prezent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu acceptă acest lucru. „Vrem ca armata rusă să părăsească teritoriul nostru – nu suntem pe teritoriul rusesc”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat joi postului public de televiziune RAI din Italia. „Nu îl vom ajuta pe Putin să salveze aparențele plătind cu teritoriul nostru. Asta ar fi nedrept”. Macron caută „în zadar” o „cale de ieșire pentru Rusia”, a adăugat el.
Oficialii ucraineni susțin că orice concesie față de Moscova în privința teritoriului – inclusiv Crimeea – ar deschide ușa unor viitoare incursiuni rusești pe teritoriul lor.
Apelul liderilor europeni la discuții cu Rusia contrastează cu politica americană. Secretarul Apărării, Lloyd Austin, a declarat, după o vizită la Kiev la sfârșitul lunii aprilie, că Washingtonul crede că Ucraina „poate câștiga”.
Răspunzând la o întrebare referitoare la apelul lui Draghi la negocieri de pace, Karen Donfried, secretar de Stat adjunct pentru Europa, a declarat că, deși SUA credeau că conflictul va fi rezolvat în cele din urmă prin diplomație, prioritatea administrației a rămas să ajute Ucraina să se apere singură.
„Accentul nostru astăzi se concentrează pe întărirea Ucrainei cât mai mult posibil pe câmpul de luptă, astfel încât, atunci când va veni momentul, Ucraina să aibă cât mai multe pârghii la masa negocierilor”, a declarat ea vineri reporterilor.
Deocamdată, Washingtonul nu este îngrijorat de faptul că sprijinul european pentru coaliția condusă de SUA în sprijinul Ucrainei slăbește. Un oficial american de rang înalt a subliniat că astfel de dezbateri europene nu sunt noi și că există încă o unitate generală cu privire la un obiectiv global, subliniind disponibilitatea unor țări, de la Slovacia la Germania, de a furniza arme Ucrainei.
„Bineînțeles că suntem îngrijorați de o fractură, dar cred că și aliații înțeleg care este miza aici”, a declarat oficialul american. „Uitați-vă la UE. S-au certat ani de zile pe tema petrolului și gazelor rusești, dar dintr-o dată cred că pot ajunge la o interdicție? Este ceva istoric”.
„Rusia este aici și va rămâne aici”
Chiar și așa, diviziunile dintre cele mai mari țări europene, membrii estici ai UE și SUA sunt notabile și nu se limitează doar la clasa politică.
Un sondaj recent realizat în 27 de țări occidentale a arătat că sprijinul pentru continuarea angajamentului diplomatic cu Rusia a fost semnificativ mai mare în Italia, Germania și Franța decât în SUA sau Polonia. Aceeași tendință a fost evidentă și în ceea ce privește chestiunea ajutorului înarmării Ucrainei, sprijinul fiind mai slab în marile țări vest-europene.
Giuseppe Conte, fostul prim-ministru italian, care conduce în prezent Mișcarea 5 Stele din țară, membră a coaliției largi a lui Draghi, a declarat că UE are nevoie de o „strategie mai ponderată”. „Întreaga UE, după această fază inițială în care am ajutat cu ajutor militar, ar trebui să se concentreze pe negocieri și pe aplicarea de presiuni pentru o soluție politică”, a declarat el.
Deși este important ca Europa să nu „coboare garda” față de Putin, Conte a spus că UE nu ar trebui să piardă din vedere o realitate findadmentală: „Rusia este aici și va rămâne aici”.
