Cine n-a auzit măcar o dată vorbindu-se de serialul „Squid Game” („Jocul Calamarului”) difuzat de platforma de streaming Netflix?
Ei bine, mai nou Netflix rectrutează participanți pentru un reality-show inspirat din serialul „Squid Game”, cel mai popular serial al său.
Care e planul? Nu va fi o luptă pe viață și pe moarte, ca în film. Nu mai puțin de 456 de participanți din toate colțurile lumii vor participa la jocuri, iar „pedeapsa” pentru cei care pierd e că vor părăsi competiția cu mâna goală. Și vor rata șansa la marele premiu, unul uriaș: 4.56 milioane de dolari.
Ce condiții trebuie să „bifeze” voluntarii
Ce condiții sunt pentru participanții la acest reality-show? Să aibă cel puțin 21 de ani, să vorbească engleza și să fie disponibili timp de patru săptămâni, pentru filmări, la începutul anului 2023, potrivit BBC.
Miercuri, platforma a anunțat că seria de 10 episoade se va numi „Squid Game: The Challenge”.
„Squid Game” a fost lansat în septembrie 2021 și este cel mai mare succes al Netflix. În primele 28 de zile de la lansare, drama sud-coreeană fusese urmărită de 111 milioane de useri. Dincolo de popularitatea sa, anul trecut în octombrie, serialul a fost și ținta unor critici, pentru conținutul său violent, părinții fiind avertizați să fie atenși în cazul în care copiii lor vor juca jocurile din el. Citiți detalii AICI.
Al treilea caz de variola maimuței a fost diagnosticat marți, 14 iunie, în România. Este vorba de un bărbat în vârstă de 31 de ani, care s-a prezentat marți la un spital din București.
Simptomele au apărut pe data de 10 iunie. Starea generală a pacientului este bună. Acesta a rămas internat, a precizat, miercuri dimineață, Ministerul Sănătății. Nu are istoric de călătorie, conform sursei citate.
„Acesta a fost diagnosticat în cursul zilei de astăzi (n.r. luni, 13 iunie), în urma investigațiilor de laborator. Boala a debutat în urmă cu patru zile, iar pacientul s-a prezentat la spital în cursul nopții precedente. Starea bărbatului este bună”, anunțase Ministerul Sănătății.
Variola maimuței se manifestă prin febră, dureri de cap, dureri musculare, dureri de spate, ganglioni limfatici umflaţi, frisoane şi oboseală. Pot apărea erupţii cutanate, adesea pe faţă, şi se răspândesc în alte părţi ale corpului, inclusiv pe organele genitale.
12 cazuri de hepatită acută inexplicabilă la copii au fost raportate până în prezent în Israel. Oamenii de știință israelieni care au realizat studiul au remarcat că leziuni hepatice au fost înregistrate la pacienții adulți cu infecții severe cu coronavirus și că copiii pot fi afectați de sindromul inflamator multisistemic (MIS-C) ca urmare a Covid-19, care poate leza ficatul. Leziuni hepatice post-Covid-19 au fost raportate din ce în ce mai des și în rândul adulților.
Cinci cazuri concludente
Noul studiu israelian a analizat cazurile a cinci pacienți, cu vârste între 3 luni și 13 qni, care au fost spitalizați anul trecut la Schneider Children’s Medical Center din cauza unor leziuni hepatice. Toți cei cinci pacienți fuseseră testați pozitiv pentru SARS-CoV-2 înainte de prezentarea simptomelor.
Studiul a arătat că cei doi copii de 8 ani și cel de 13 ani au suferit o hepatită acută cu colestază (scăderea fluxului biliar), în timp ce cei doi pacienți sugari au suferit o insuficiență hepatică acută.
Pacienții analizați de studiu au avut o prezentare asimptomatică sau ușoară a Covid-19 înainte de apariția problemelor hepatice, în timp ce în rândul adulților, majoritatea pacienților care au avut probleme hepatice au fost internați în secția de terapie intensivă pentru o perioadă prelungită în timp ce sufereau de cazuri grave de Covid-19, scrie The Jerusalem Post.
Probleme hepatice post-Covid-19
Alte studii efectuate în întreaga lume au constatat, de asemenea, că unii pacienți cu Covid-19 suferă de probleme hepatice la săptămâni sau chiar luni după ce au fost diagnosticați.
Oamenii de știință au remarcat că, deși multe dintre cazurile de hepatită acută inexplicabilă din întreaga lume au fost testate pozitiv pentru adenovirus, este posibil ca aceasta să nu fie cauza problemelor hepatice, deoarece adenovirusul provoacă de obicei hepatită severă la pacienții imunocompromiși, iar acești pacienți erau sănătoși înainte de a se confrunta cu hepatita.
Oamenii de știință au analizat mostre din ficatul pacienților pentru a vedea dacă există semne că adenovirusul a cauzat afectarea organului, dar nu au găsit niciun antigen care să indice adenovirusuri și nici caracteristici care să sugereze o hepatită cauzată de un adenovirus. O serie de alte analize ale țesutului hepatic din alte cazuri din întreaga lume nu au reușit, de asemenea, să găsească niciun semn de afectare a ficatului cauzată de un adenovirus.
Un număr de mecanisme posibile pot cauza leziuni hepatice în timpul bolii acute și după recuperarea după Covid-19, inclusiv leziuni virale directe, leziuni cauzate de un răspuns imunitar aberant, restricționarea fluxului sanguin (ischemie), creșterea coagulării sângelui (stare de hipercoagulabilitate) și leziuni induse de medicamente.
Variația răspunsului imunitar
Deoarece niciunul dintre pacienții din studiu nu a avut cazuri severe de Covid-19, oamenii de știință au declarat că acest lucru sugerează că leziunile hepatice ar fi putut fi cauzate de leziuni virale directe cauzate prin intermediul receptorului ACE2 de care SARS-CoV-2 se leagă și intră în celulă.
Un alt mecanism posibil care ar fi putut cauza leziunile hepatice este dacă sistemul imunitar a reacționat fie insuficient, fie excesiv la infecție. Bolile autoimune și autoinflamatorii, cum ar fi MIS-C, au fost raportate atât la copiii, cât și la adulții tineri cu Covid-19 de lungă durată, ceea ce ar putea duce la afecțiuni hepatice.
Reacții post infecție
Inflamația și un răspuns imunitar neobișnuit ar fi putut, de asemenea, să afecteze starea de sănătate a pacienților și să ducă la îmbolnăvirea persoanelor predispuse. Cel de-al doilea pacient din studiu a avut un sindrom inflamator sistemic numit limfohistiocitoză hemofagocitară secundară (HLH), ceea ce ar putea susține teoria conform căreia leziunile hepatice au fost cauzate de un mecanism mediat imunitar.
Oamenii de știință au concluzionat că cele mai probabile cauze ale hepatitei acute au fost fie o reacție imunitară post-infecție, cum ar fi MIS-C, fie un răspuns imunitar anormal la noul coronavirus care a pregătit organismul pentru alți agenți infecțioși, cum ar fi adenovirusul.
Preşedinţii României, Klaus Iohannis, şi Franţei, Emmanuel Macron, s-au întâlnit, miercuri dimineaţa, la Baza Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din judeţul Constanţa. Cu o zi în urmă, Macron s-a văzut cu cei 500 de militari francezi dislocați pe flancul estic al NATO.
Macron le-a adresat mulţumiri militarilor francezi şi aliaţi prezenţi în România în actualul context internaţional.
Emmanuel Macron, vizită la baza militară de la Kogălniceanu
„Vreau totodată să mulţumesc Armatei Române pentru cum v-au primit, pentru cooperarea pe care a ştiut să o construiască şi să le mulţumesc tuturor aliaţilor prezenţi, în mod special aliaţilor noştri americani, care sunt reprezentaţi aici şi care joacă un rol esenţial pe flancul de Est al Alianţei”, a spus preşedintele Franţei.
El a subliniat importanţa pe care a avut-o reacţia rapidă a aliaţilor din NATO, inclusiv a Franţei, care au desfăşurat forţe suplimentare în ţările de pe flancul estic.
„Deplasându-vă atât de repede (…), aţi contribuit la consolidarea acestui parteneriat, dar şi la clădirea a ceva şi mai preţios între naţiuni şi între armate, încrederea. Şi în mod particular încrederea prietenilor noştri români şi a întreg flancului estic al Europei şi alianţei noastre. Acest lucru este nepreţuit”, a subliniat preşedintele Franţei.
România a intrat pe radarul lui Macron
Macron s-a referit şi la războiul din Ucraina. Preşedintele Franței a scris pe Twitter că războiul este o realitate în Ucraina și se află la porţile României, amenințând întreaga Europă. Macron consideră fundamentală implicarea militarilor francezi pentru a preveni orice tentativă de destabilizare şi de agresiune împotriva Europei.
„Războiul este o realitate în Ucraina. Este la porţile României şi ameninţă întregul nostru continent. La frontierele Uniunii noastre europene, pentru a preveni orice tentativă de destabilizare şi de agresiune împotriva Europei, implicarea forţelor noastre este fundamentală”,a scris Macron pe Twitter.
La guerre est une réalité en Ukraine. Elle est aux portes de la Roumanie et menace tout notre continent. Aux frontières de notre Union européenne, pour prévenir toute tentative de déstabilisation et d’agression contre l’Europe, l’engagement de nos forces armées est fondamental. https://t.co/vbKIEdJ6xZ
Războiul din Ucraina continuă să fie unul dintre principalele subiecte reflectate în presa internațională, pe fondul discuțiilor pe care oficialii europeni și ai NATO le au în privința situației cu care se confruntă Kievul.
Ţările occidentale ar trebui să trimită mai multe arme grele Ucrainei. A spus-o șeful NATO, marți seară. Totul, pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva armatei ruse care avansează în estul statului condus de către Volodimir Zelenski.
„Da, Ucraina ar trebui să aibă mai multe arme grele”, a declarat Jens Stoltenberg într-o conferință la Haga după întâlnirea cu liderii a şapte ţări europene membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului la Nord, conform AFP.
Înaltul Oficial al Alianței a mai spus că NATO a început să-şi „intensifice” livrările de arme către Kiev, susținând că ucrainenii sunt „absolut dependenţi de aceste livrări pentru a face faţă agresiunii brutale a Rusiei”.
Reuniune importată la Bruxelles
Miercuri, la Bruxelles va avea loc o reuniune cu secretarul american al Apărării. Lloyd Austin va prezida o reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina, pentru a identifica și examina următorii pași necesari pentru a ajuta Ucraina să se apere de agresiunea rusă, titrează eurasiareview.com.
Ucraina a cerut în repetate rânduri Occidentului să livreze mai multe arme grele, criticând unii lideri europeni pentru că nu au livrat arme de care Kievul spune că are nevoie pentru a respinge forțele Moscovei, potrivit ndtv.com.
Opacitatea din jurul vieții private a președintelui Vladimir Putin a dat naștere la numeroase zvonuri despre acesta. Teoria complotului a fost în vervă de la începutul invaziei rusești în Ucraina.
Aceste povești, uneori neverosimile, continuă să fascineze publicul. Iată câteva teorii care circulă pe internet despre omul puternic de la Kremlin.
Putin vampirul
Unii adepți ai teoriei conspirației cred că Vladimir Putin este o creatură supranaturală. Potrivit acestora, forța președintelui rus nu vine din faptul că duce o viață fără vicii, practică diverse sporturi, ci din nemurirea sa și din capacitatea de a călători în timp.
Dailymail susține că această teorie s-a răspândit după ce două fotografii din 1920 și 1941 au fost distribuite pe rețelele de socializare.
Fotografiile arată soldați ruși care seamănă izbitor de mult cu liderul de la Kremlin. Potrivit Disclose.tv, unii internauți au folosit aceste imagini pentru a demonstra că președintele în vârstă de 70 de ani este de fapt o ființă supranaturală care locuiește pe Pământ de mii de ani.
Adepții acestei teorii cred că Vlad Țepeș, mai bine cunoscut sub numele de Dracula, este, de fapt, liderul rus.
De asemenea, se spune că Vladimir Putin ar fi trăit sub trăsăturile Liasei Gherardini, modelul pentru celebrul tablou Mona Lisa, potrivit unor teoreticieni ai conspirației citați de Buzzfeed.
Atins de o boală incurabilă
Revista Newsweek susține că sănătatea lui Vladimir Putin este în centrul multor discuții în cadrul administrației americane.
Unele documente confidențiale ar indica faptul că președintele rus ar fi fost tratat în aprilie pentru un cancer avansat. Omul forte de la Kremlin a fost, de asemenea, victima unei tentative de asasinat în luna martie. Aceste evenimente l-ar face paranoic și imprevizibil.
Cu toate acestea, ar fi dificil de confirmat această informație, deoarece Vladimir Putin este foarte izolat.
O sosie la parada de Ziua Victoriei
Unii internauți cred că Vladimir Putin este atât de bolnav încât ar recurge la dubluri care să-l înlocuiască la evenimentele publice. Potrivit RTL, această teorie este analizată chiar de serviciile secrete britanice.
Într-adevăr, o sursă citată de ziarul britanic The Daily Star a declarat că o sosie l-a înlocuit pe președinte la parada de Ziua Victoriei de la Moscova din 9 mai, scrie Le Journal de Montreal.
Aceeași sursă a declarat că, în cazul în care Vladimir Putin ar muri, Kremlinul ar încerca să țină secret acest lucru timp de săptămâni sau chiar luni.
Unul din cei mai bogați oameni din lume
Averea personală a lui Vladimir Putin este ținta a numeroase speculații. Revista Forbes a analizat această problemă și a formulat trei teorii cu privire la sursa acestei averi. Prima teorie este că Vladimir Putin s-a îmbogățit prin șantaj.
Forbes susține că președintele rus are obiceiul de a face „înțelegeri” cu cei mai importanți oligarhi ai țării. Se spune că aceștia din urmă trebuie să facă o alegere: să dea 50% din avere lui Putin sau să o piardă pe toată, ajungând la închisoare.
Vladimir Putin ar fi putut acumula 200 de miliarde de dolari în acest fel. O altă teorie îl plasează pe președintele Federației Ruse în fruntea unei rețele de tip mafiot. În acest fel, liderul rus și-ar fi putut ajuta rudele să se îmbogățească, oferindu-le acțiuni în companii. În schimb, el ar fi primit acțiuni sau mită.
Se estimează că fiecare dintre rudele lui Putin are între 500 de milioane și 2 miliarde de dolari. Potrivit acestei ipoteze, averea omului forte de la Kremlin este estimată la 130 de miliarde de dolari.
Potrivit celei mai recente teorii elaborate de Forbes, președintele rus nu ar fi atât de bogat pe cât s-ar crede. Totul ar fi o farsă. Potrivit declarațiilor Kremlinului, Vladimir Putin ar fi câștigat 140.000 de dolari în 2020.
Or, Putin ar deține trei mașini, o rulotă, un apartament de 74 de metri pătrați și un garaj. De asemenea, se spune că are o colecție impresionantă de ceasuri de lux, precum și o reședință luxoasă la Marea Neagră. De asemenea, se spune că are mai multe avioane private, pe care le folosește în calitate de președinte.
Președintele Joe Biden a cedat nervos! Prezent marți, 14 iunie, la cea de-a 29-a Convenție AFL-CIO, din Philadelphia (statul Pennsylvania), liderul SUA a răbufnit când a fost întrebat despre „cheltuielile nesăbuite” făcute de administrația sa.
Joe Biden a încercat să dezmintă acuzațiile că ar fi un cheltuitor care contribuie la creșterea deficitului bugetar al SUA.
Joe Biden, discurs furibund și atac la Barack Obama
Din contră, a zis președintele! Biden s-a răstit la jurnaliști și chiar a urlat în microfon, spunând că administrația sa va reduce deficitul cu încă 1600 de miliarde de dolari într-un an. „Am cheltuit mulți bani, dar să comparăm faptele”, a spus Biden.
„Sub predecesorul meu, deficitul a explodat, crescând în fiecare an. Conform planului meu, anul trecut am redus deficitul cu 350 de miliarde de dolari făcând toate astea. Când vin la tine și vorbesc despre mari cheltuitori, anunță-i că există aproape 2000 de miliarde de dolari pentru reducerea deficitului” – JOE BIDEN
„Nu vreau să mai aud aceste minciuni despre cheltuielile nesăbuite. Schimbăm viețile oamenilor! Și datorită faptelor din acest an, avem cea mai mare scădere a deficitului din istoria SUA”
Cheltuielile Administrației Biden au crescut deficitul SUA
Președintele american și-a însușit meritul pentru scăderea cheltuielilor cu deficitul, dar în realitate acestea au fost reduse drastic din cauza reducerii cheltuielilor legate de pandemia de Covid-19, potrivit FactCheck.org.
În timpul discursului de marți , Biden a sărbătorit importanța și munca asiduă a membrilor de sindicat și a recunoscut că inflația „slăbește puterea multor familii” la doar câteva zile după ce Indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut cu 8,6% în mai, cea mai mare valoare din ultimele patru decenii.
Apoi i-a acuzat pe republicani că i-au împiedicat planurile de a reduce costurile pentru familiile americane. „Problema este că republicanii din Congres fac tot ce le stă în putință pentru a opri planurile mele de a reduce costurile pentru familiile obișnuite. De aceea planul meu nu este terminat și nici rezultatele nu apar”, a spus el.
Documente divulgate de emisarul american pentru energie Amos Hochstein sugerează că SUA dorește ca Libanul să renunțe la drepturile sale asupra zăcământului de gaz Karish în favoarea Israelului.
Presa libaneză ar fi obținut documentele scurse în aceeași zi cu sosirea lui Hochstein la Beirut. Fost membru al armatei israeliene, Amos Hochstein servește ca negociator pentru SUA în cadrul negocierilor privind frontiera maritimă libanezo-israeliană.
Libanul nu va renunța la bogățiile sale
Hochstein a sosit la Beirut la 13 iunie și s-a întâlnit cu ministrul libanez al energiei, Walid Fayyad, și cu generalul-maior Abbas Ibrahim, directorul Securității Generale libaneze. Întâlnirile au avut loc în prezența ambasadorului SUA în Liban, Dorothy Shea, informează The Cradle.
Lebanon is facing off with Israel over a natural gas field located off their shared coast. Conflict could erupt after Tel Aviv deployed a drilling ship to the disputed area.
Potrivit documentelor, negociatorul american va susține că Libanul nu are dreptul la linia 29, pierzând astfel dreptul la câmpul de gaze Karish, bogat în resurse. Ca un compromis, SUA ar putea ceda Libanului câmpul de gaz Qana, care se încadrează în linia 23.
Cu toate acestea, în timp ce la Karish s-a dovedit că există gaze naturale, câmpul de gaze Qana este în prezent doar suspectat de a avea gaze și nu a fost încă pe deplin verificat. În așteptarea sosirii lui Hochstein, președintele libanez, prim-ministrul și președintele Camerei Deputaților au declarat în unanimitate că nu vor renunța la resursele naturale și la bogăția maritimă a Libanului și au îndemnat la revenirea la masa negocierilor pentru a oficializa demarcarea frontierei.
„Mii de ținte libaneze”, identificate de Israel
Beirutul intenționează să prezinte o propunere scrisă delegației americane cu aprobarea președintelui Michel Aoun, a premierului interimar Najib Mikati și a președintelui Camerei, Nabih Berri, potrivit unei surse oficiale libaneze.
Secretarul general adjunct al Hezbollah, șeicul Naim Qassem, a declarat presei la 6 iunie că rezistența este dispusă să apere drepturile Libanului , inclusiv prin utilizarea forței.
La 12 iunie, șeful Statului Major israelian, Aviv Kochavi, a anunțat că au fost identificate „mii de ținte în Liban” în cazul unui nou război cu statul vecin. Printre țintele menționate de acesta se numără zone civile, de infrastructură și agricole.
Chiar și în ciuda sancțiunilor, firma elvețiană CODERE a continuat să furnizeze echipamente fabricii rusești sancționate Elektronmashina, care produce componente pentru tancuri rusești. Uzina Elektromashina, este situată în Cheliabinsk, în Rusia, și face parte din corporația Uralvagonzavod. Aceasta din urmă, la rândul său, este o „fiică” a gigantului de stat rus Rostech, care este angajată în industria civilă și militară.
În prezent, Uralvagonzavod este singurul producător de tancuri din Rusia. Și Electromashina, la rândul său, produce componente pentru aceste arme. În 2014, după începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, Uralvagonzavod a intrat sub sancțiunile UE, la fel ca multe alte companii. Companiile străine ar trebui să se retragă din proiectele comune și să înceteze orice relație cu astfel de companii. Dar multe companii străine nu au făcut încă acest lucru.
„Ceasornicul” Elveția livrează ceas
Pe lângă CODERE, multe alte companii cooperează cu apărarea rusă. Una dintre ele este Swiss GF Machining Solutions. În 2018, JSC „Instrument Design Bureau” din Tula a primit de la compania elvețiană GF Machining Solutions echipamente pentru mai mult de 722 de milioane de ruble.
Această companie rusă este angajată în proiectarea de arme. În special , biroul a lansat sistemul de rachete antiaeriene și artilerie Panțîr, pe care Rusia îl folosește în războiul din Ucraina.
Producătorul elvețian Fritz Studer AG cooperează și el cu Rusia. În 2018, compania a livrat două mașini de șlefuit circulare universale „Studer S21 cnc” celei mai mari întreprinderi de construcție de motoare aerospațiale din Federația Rusă PJSC „Kuznețov”.din Samara. Costul este de peste 316 milioane de ruble.
La cererea Ministerului rus al Apărării, Kuznețov produce motoare pentru bombardiere strategice Tu-160 „White Swan”, avioane cu rază lungă de acțiune Tu-160M, Tu-95MS și Tu-22M3 profund modernizate. În prezent, rușii folosesc în mod activ toate aceste avioane în războiul din Ucraina.
Clienții grei ai Italiei
În 2019, producătorul italian Hexagon Metrology SpA a vândut Uzinei Electromecanice Ruse Izhevsk utilaje Micra Hexagon Metrology în valoare de peste 171 de mii de euro.Clientul Italiei este una dintre cele mai mari întreprinderi din industria de apărare a Rusiei, parte a concernului de apărare aeriană Almaz-Antey.
Și producătorul elvețian Sylvac SA a vândut, în 2018, rușilor sisteme optice în valoare de aproape 3 milioane de ruble . Clientul este „Novosibirsk Ammunition Plant”, care produce muniție pentru arme de calibru mic – în special, calibrul 7.62×51.
În urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a anexării Crimeei din 31 iulie 2014, Uniunea Europeană a impus un embargo asupra importurilor și exporturilor de arme către Rusia, precum și a interzicerii exporturilor de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare pentru uz militar către Rusia sau utilizatori finali ruși.
UE a interzis, de asemenea, exportul de bunuri și tehnologii care pot fi utilizate atât în scopuri militare, cât și în scopuri civile. În plus, UE a cerut exportatorilor să obțină autorizație prealabilă de la autoritățile competente ale statelor membre pentru a exporta anumite tipuri de echipamente și tehnologii energetice în Rusia.
Trupele rusești își intensifică ofensiva în estul regiunii Donbas, în încercarea de a cuceri în totalitate această regiune și centru industrial al Ucrainei.
Dincolo de atacurile terestre, Moscova folosește și forța navală pe care i-o conferă flota din Marea Neagră.
Rusia a testat rachete de croazieră Kalibr-M de înaltă precizie
Potrivit unor informații din presa moscovită, Rusia a modernizat rachetele de croazieră Kalibr, iar Ucraina a devenit poligonul de încercare a noilor arme.
Astfel, Marina rusă a testat asupra unităților militare ucrainene din Nikolaiev, Krivoi Rog și Odesa cea mai recentă rachetă de înaltă precizie Kalibr-M. Ea a fost a lansată asupra țintelor militare ucrainene.
Această versiune de Kalibr oferă o sarcină utilă mult mai mare decât versiunile anterioare și poate acoperi o distanță de 4.500 km. Se pare că poate transporta aproximativ 1000 kg de sarcină utilă nucleară și aceeași sarcină utilă în explozibili convenționali!
În plus, electronicele și sistemele de ghidare ale rachetelor Kalibr au fost îmbunătățite.
Kalibr-M missiles launched from the Black Sea towards targets in Ukraine.
Rusia are o gamă largă de rachete de croazieră și balistice pe care le folosește pentru a ataca Ucraina, orașele sale și țintele militare.
Moscova a atacat cu rachete capitala Kiev și alte obiective strategice imediat după ce președintele Vladimir Putin a anunțat că a autorizat o „operațiune militară specială” în țara vecină.
Dimensiunea arsenalului de rachete al Rusiei nu este cunoscută, fiind unul dintre secretele atent păzite de Moscova. Principalele rachete pe care Rusia le lansează în prezent asupra Ucrainei sunt Kalibr, cu sistem de lansare vertical de pe navele din Marea Neagră, și care pot lovi orice oraș, inclusiv din vestul țării.
După ce Capitala a fost lovită, marți seară, de furtună, fiind emise atenționări nowcasting de vreme severă – în primă fază un Cod portocaliu, iar apoi chiar un Cod roșu, mai multe străzi fiind inundate în urma ploilor abundente, și zeci de copaci doborâți de vânt, foarte mulți români se gândesc la cum va arăta vremea în perioada următoare.
Și dacă vor mai fi astfel de manifestări de instabilitate atmosferică, în zilele ce vin. Mai ales că furtuna de marți seară a cauzat serioase probleme șoferilor, dar nu numai. Iar pagubele materiale au fost destul de însemnate, zeci de mașini fiind avariate în urma episodului de vreme severă abătut asupra Capitalei.
În contextul furtunii din București, directorul executiv al Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, spune că ar trebui să ne obișnuim cu astfel de evenimente. Semn că s-ar mai putea produce astfel de fenomene meteo severe, de tipul vijeliilor.
După furtuni vine canicula
foto: wowbiz.ro
„Observăm în fiecare an recorduri. S-a întâmplat și în această vară și primăvară. Este al doilea cod roșu de vreme severă imediată emis pentru Capitală. Au fost cantități semnificative de precipitații.
Să ne obișnuim cu astfel de evenimente. Atenționările și avertizările de vreme severă imediată sunt în creștere de la un an la altul. Am emis peste 170 de avertizări de tip nowcasting. Aceste fenomene devin din ce în ce mai obișnuite și se confirmă și creșterea fenomenelor neobișnuite, fenomene cu caracter torențial, asociate cu vijelii sau căderi de grindină”, a declarat Mateescu, la Realitatea PLUS.
Totodată, meteorologul a făcut referire și la domul de căldură care amenință Europa, spunând că: „Este posibil să consemnăm după 19-20 iunie și primul val de căldură cu temperaturi severe, mai mari de 35 grade”.
Forțele militare ucrainene suferă pierderi masive în războiul cu Rusia. Kievul continuă să ceară de la Occident și mai multe arme de înaltă precizie, în speranța că va întoarce soarta luptelor în favoarea sa.
Dacă experţii occidentali sunt de acord în a estima că mai multe mii de soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei în Ucraina, în schimb aproape nicio informaţie nu răzbate în spaţiul public despre pierderile armatei ucrainene.
Și, totuși, se pare că armata lui Zelenski rămâne fără soldați! O dovedește decizia de a mobiliza sute de mii de oameni, un ordin în acest sens fiind semnat chiar de președintele Ucrainei!
Ministrul adjunct al Apărării, Anna Malyar, a precizat în ultima luare de poziție că decretul prezindențial privind mobilizarea generală este în vigoare până la data de 23 august. Pentru a putea lupta cu rușii, iată că autoritățile de la Kiev aleg să mobilizeze civilii.
„Mobilizarea generală decurge conform planului” – Anna Malyar, ministrul-adjunct al Apărării
Tinerii, luați cu arcanul direct de pe plajă
Ministerul Apărării din Ucraina și-a trimis angajații pe teren pentru a recruta noi soldați.
La Odesa, Poliția militară împreună cu personalul Biroului militar de înregistrare și înrolare a efectuat un raid în rândul turiștilor locali. Zeci de civili au fost recrutați direct de pe șezlonguri, în timp ce se relaxau la mare, cu familiile lor.
Imefika hatua sasa nimeanza kuwahurumia Ukrainians maana USA amedhamilia kutuma silaha mpaka wanaume wote wa Ukraine wafie vitani.
Sasa wameishiwa wanajesh wanasaka wanaume kila mahali ili wakafe kwenye mkono wa Putin. pic.twitter.com/QnGVaGMfNs
De când a început războiul din Ucraina, în urmă cu peste trei luni, zi de zi apar informații noi despre problemele cu care se confruntă locuitorii din zonele măcinate de conflict.
Mai nou, un locuitor din orașul Sumî, din regiunea ucraineană cu același nume, a reușit să capteze atenția internauților cu o idee inedită pentru a scăpa de corvoada cozilor lungi la benzinărie.
Omul și-a modificat mașina pentru a funcționa cu …lemne de foc! Iar un VIDEO cu rezultatul „invenției” s-a viralizat pe Tik-Tok.
Și-a ajustat mașina să scape de alimentarea cu benzină
O imagine cu autoturismul special modificat pentru a funcționa fără benzină, cu o instalație atașată de portbagajul mașinii, a fost surprinsă în Piața Centrală din orașul ucrainean. O fotografie a fost postată pe scooptrade.com. Cum mașina folosește lemne pe post de combustibil, și nu benzină, proprietarul a scăpat de grija statului la coadă, pentru a procura carburantul necesar funcționării autovehiculului.
Ar mai fi de menționat că același tip de mașini deveniseră obișnuite pe drumurile Germaniei în 1944-1945, și tot din cauza lipsei de combustibil.
Analiștii afirmă că președintele Chinei, Xi Jinping, a stabilit baza legală pentru o extindere a rolului armatei chineze în alte țări, la doar câteva săptămâni după ce Beijingul a semnat un pact de securitate cu Insulele Solomon.
Cu puține detalii publicate, guvernul de la Beijing a declarat că a semnat un set de noi planuri care permit „operațiuni ale forțelor armate” chineze care nu sunt de război. Președintele Xi, așa cum este cunoscut pe scară largă în China, cu referire la poziția sa de președinte al Comisiei militare centrale, a semnat 59 de articole, potrivit presei de stat, dar acestea nu au fost publicate.
„Semnal foarte amenințător pentru Taiwan”
În schimb, rapoartele guvernamentale spun că acestea stabilesc o bază legală în China pentru ca Armata Populară de Eliberare să „protejeze suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare ale Chinei”, potrivit unui articol din Global Times, media al Partidului Comunist, scrie ABC.
„Trupele chineze pot împiedica efectele de propagare ale instabilităților regionale să afecteze China, pot asigura rutele vitale de transport pentru materiale strategice precum petrolul sau pot proteja investițiile, proiectele și personalul Chinei în străinătate”, se arată în raportul din Global Times.
Potrivit Global Times, liniile directoare vor defini rolul armatei în activitățile pe care aceasta le întreprinde deja, cum ar fi ajutorarea în caz de dezastre, misiuni de ajutor și menținerea păcii. Decizia lui Xi de a promova și de a legitima din punct de vedere juridic „operațiuni militare” non-războinice a ridicat semne de întrebare, deoarece a venit la doar câteva luni după ce președintele rus Vladimir Putin a invadat Ucraina sub pretextul unei „operațiuni militare speciale”.
Putin încă nu a declarat oficial război Ucrainei, în ciuda invaziei sângeroase, iar momentul declarației lui Xi a atras atenția observatorilor din Taiwan, insula autoguvernată pe care China pretinde că o deține.
„Cred că este cu siguranță o copie a limbajului de «operațiune specială» al lui Putin”, a declarat Eugene Kuo Yujen, analist la Institutul de Cercetare a Politicii Naționale din Taiwan. „Iar după ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, trimite un semnal foarte amenințător pentru Taiwan, Japonia și țările din jur în Marea Chinei de Sud”
„Xi Jinping încearcă să sporească activitățile din zona gri ale Chinei, acte care dăunează altor state, dar care nu se încadrează în definiția de război”
Paralele cu limbajul lui Putin
Wu Qiang, un analist independent din Beijing care a predat anterior la cea mai importantă universitate chineză, Tsinghua, înainte de a fi înlăturat din motive politice, vede, de asemenea, paralele cu limbajul lui Vladimir Putin și cu pretențiile sale teritoriale față de Ucraina. „Din punctul de vedere al Beijingului, o viitoare misiune de unificare a Taiwanului ar fi doar o continuare a războiului civil neterminat din 1949”, a declarat el pentru ABC.
„Așadar, este vorba despre încercarea de a defini o viitoare intervenție militară în Taiwan ca o operațiune «non-război»”.Kuo afirmă că Xi a dat publicității știrea despre liniile directoare în parte pentru a contracara luptele politice interne din cadrul armatei în perspectiva unei remanieri majore a conducerii Partidului Comunist aflat la putere, la sfârșitul acestui an.
Dar el crede, de asemenea, că are legătură cu recentul pact de securitate semnat cu Insulele Solomon și cu un efort eșuat al ministrului chinez de Externe, Wang Yi, de a convinge alte națiuni din Pacificul de Sud să semneze un acord similar.
„Nu au publicat niciodată textul complet al acordului cu Insulele Solomon, dar mass-media a dezvăluit detaliile proiectului, iar limbajul privind protejarea intereselor chineze este exact același”, a declarat Kuo. În ciuda eșecului eforturilor sale de a obține un acord la nivelul întregii regiuni, Wang a publicat săptămâna trecută comentarii în care a precizat că China intenționează să continue să urmărească legături mai strânse cu națiunile din Pacificul de Sud.
„Cred că există o legătură cu Pactul de securitate Solomon”, a declarat Wu Qiang. „Pactul din Insulele Solomon permite armatei chineze să intervină în viitor dacă există o situație precară, sau poate o lovitură de stat sau o problemă de securitate. Așadar, aceste orientări au ca scop crearea unei baze legale pentru ca China să intervină”.
Iar liniile directoare par să legitimeze intervenția forțelor militare chineze în cazul în care interesele crescânde ale Beijingului în străinătate sunt amenințate. În cadrul inițiativei „Belt and Road” a lui Xi, Beijingul a împrumutat zeci de miliarde de dolari altor țări pentru a construi infrastructură, care, în unele cazuri, a revenit în proprietatea chineză în cazul neachitării datoriilor.
O companie chineză de stat încearcă să modernizeze o pistă de aterizare în Kiribati, o țară strategică din Pacificul de Sud, în timp ce în Australia, compania privată chineză Landbridge a preluat un contract de închiriere pe 99 de ani pentru portul Darwin, situat strategic.
„Apele internaționale” și tensiunile cu SUA
Noile orientări juridice vin în contextul în care tensiunile dintre China și SUA cu privire la Taiwan se intensifică. Au apărut rapoarte conform cărora China a început să informeze omologii americani la mai multe niveluri că nu recunoaște „apele internaționale” din strâmtoarea Taiwan. Navele militare americane au efectuat în acest an mai multe treceri prin strâmtoare, care are o lățime de aproximativ 160 de kilometri și separă China de Taiwan.
„Nu există niciun temei juridic al «apelor internaționale» în dreptul internațional al mării”, a declarat Wang Wenbin, un purtător de cuvânt al guvernului chinez. „Este o afirmație falsă atunci când anumite țări numesc strâmtoarea Taiwan «ape internaționale» pentru a găsi un pretext pentru a manipula problemele legate de Taiwan”.
Această mișcare urmează unei afirmații anterioare a Beijingului, potrivit căreia nu recunoaște o linie „mediană” la jumătatea distanței în strâmtoare, care a servit mult timp pentru a ajuta la separarea avioanelor militare chineze și taiwaneze.
„Cred că toate aceste lucruri fac parte dintr-o gândire strategică foarte integrate”, a declarat Kuo. La sfârșitul săptămânii trecute, Wei Fenghe, general militar chinez de rang înalt, a declarat la un forum de apărare din Singapore că China va „lupta până la capăt” pentru a prelua controlul asupra Taiwanului și, potrivit presei chineze, în timpul unei întâlniri cu noul ministru australian al Apărării, Richard Marles, acesta ar fi avertizat Australia să stea departe de dosarul Taiwanului.
Furtuna care s-a abătut marți seară, 14 iunie, asupra Capitalei a lăsat prăpăd în urmă, în mai multe zone ale orașului. Au fost emise avertizări nowcasting COD PORTOCALIU și ROȘU în București, fiind transmise și mesaje prin sistemul RO-ALERT.
În unele cazuri, străzile s-au umplut de apă, transformându-se în adevărate lacuri. Imagini cu urmările furtunii s-au răspândit pe rețelele de socializare.
foto: stiri.tvr.ro
Pompierii au ieșit în sprijinul oamenilor din cartierele unde vântul puternic a doborât copaci și a inundat străzi. Au fost situații în care oamenii care așteptau mijloacele de transport în comun au ajuns să stea în apă până la genunchi.
Mall inundat în Capitală
foto: antena3.ro
Printre cel mai afectat de dezlănțuirea naturii a fost sectorul 6 al Capitalei. În urma furtunii, un centru comercial – Plaza Mall – a fost inundat, potrivit Antena 3. Au fost și copaci căzuți, dar și străzi inundate.
Mai mult, și stația de metrou Valea Ialomiței a fost inundată, în urma ploii abundente. Din câte se poate vedea din imaginile surprinse la fața locului și postate pe o rețea de socializare, apa a curs pe scările de acces la intrarea în stație.
Zeci de copaci căzuți și mașini avariate
Conform bilanțului anunțat de ISU București-Ilfov, ca urmare a codurilor meteo înregistrate în Bucuresti și în județul Ilfov în 14 iunie, pompierii au avut 250 de intervenții, dintre care 186 inundații, potrivit ziare.com.
În Capitală au fost înregistrate 223 de intervenții, pentru degajarea a 54 copaci căzuti, a patru elemente de construcție, pentru evacuarea apei de pe 49 străzi, 91 imobile și 25 curți și în cazul a 34 autoturisme afectate.
Federația Rusă le-a dat ULTIMATUM luptătorilor care se adăpostesc în Uzina Azot: depuneți armele sau veți avea soarta „azoviștilor”! Totodată, Moscova anunță că va deschide miercuri, 15 iunie, un coridor umanitar pentru civilii blocați în această uzină.
Atât orașul, cât și uzina Azot au devenit puncte fierbinți ale conflictului în ultimele săptămâni, cu sute de civili și soldați ucraineni ascunși în fabrică sub bombardamente intense din partea forțelor ruse, care încearcă să captureze orașul, au declarat autoritățile locale, potrivit aljazeera.com.
Rusia a anunțat că va deschide miercuri un coridor umanitar pentru a permite civililor să plece și i-a îndemnat pe luptătorii ucraineni să „oprească rezistența fără sens și să depună armele”.
„Ghidate de principiile umanității, forțele armate ruse și formațiunile din Republica Populară Luhansk sunt pregătite să organizeze o operațiune umanitară de evacuare a civililor”, a transmis Ministerul rus al Apărării
Peste 500 de civili se ascund în uzina Azot
Conform oficialilor ucraineni, peste 500 de civili s-ar afla, alături de soldați ucraineni, în fabrica de produse chimice Azot, într-o zonă industrială din Severodonețk.
Russians constantly shell Azot plant in #Sievierodonetsk, where about 500 civilians, including 40 children, are hiding inside.
Luhansk Oblast Governor says they are trying to arrange an evacuation but the situation looks dire. Hundreds of UKR soldiers are also blocked at Azot. pic.twitter.com/JhJXWqx3sY
Coridorul umanitar va fi deschis miercuri, 15 iunie, între orele 8:00 (05:00 GMT) și 20:00, ora Moscovei, a anunțat Ministerul Apărării, adăugând că evacuații vor fi transportați în orașul Svatovo din regiunea separatistă Luhansk.
Un reprezentant al autorităților separatiste din Lugansk, Vitali Kiselyov, a estimat că aproximativ 2.500 de luptători ucraineni și străini ar putea fi adăpostiți la Uzina Azot.
Armata rusă a spus că autoritățile ucrainene au cerut ca civilii de la uzina Azot să fie transportați la Lysychansk, oraș controlat de Kiev, dar evacuarea acolo nu este posibilă deoarece ultimul pod care leagă cele două orașe „gemene” a fost distrus.
Start la lucrările de la Pasajul Unirii! Începând de duminică, 19 iunie a.c., circulația rutieră în Pasajul Unirii va fi oprită, timp de două luni, până la începutul lunii septembrie, ca urmare a începerii lucrărilor de consolidare și punere în siguranță a acestuia. În acest interval, traficul în zonă va fi reconfigurat, urmând ca șoferii, care până acum traversau zona prin pasajul subteran, să tranziteze Piața Unirii pe deasupra acestuia, respectând noile trasee stabilite de Brigada Rutieră a Capitalei.
În tot acest timp, în pasaj vor avea loc cele mai ample intervenții realizate până acum în ultimii 30 de ani asupra acestei construcții. Astfel, într-o primă etapă se vor lua toate măsurile necesare punerii în siguranță a obiectivului, din punct de vedere tehnic, pentru a le asigura conducătorilor auto cele mai bune și sigure condiții de trafic. Pentru aceasta, vor fi înlocuite toate elementele arhitecturale degradate, care se pot oricând desprinde și pune astfel în pericol viața oamenilor, partea carosabilă va fi refăcută de la zero, cu delimitarea și semnalizarea clară a benzilor de circulație, precum și a spațiului ce separă cele două sensuri de mers, iar rețelele edilitare de apă-canal vor fi schimbate.
Totodată, actualul sistem de iluminat din interiorul pasajului va fi înlocuit cu unul care să sporească la maximum vizibilitatea în tunel, atât la intrarea cât și la traversarea acestuia, la care vor contribui, de altfel, și finisajele pereților și ale plafonului, ce vor fi amenajate cu materiale speciale, menite să reflecte lumina. Mai mult, în premieră pentru acest gen de construcții în țara noastră, în pasaj se va monta un sistem performant de ventilație, cu o capacitate mare, pentru extragerea noxelor și asigurarea unui aer curat. Și tot în premieră, în urma lucrărilor, în Pasajul Unirii nu vom mai avea probleme la utilizarea telefoanelor, întrucât vor fi montate amplificatoare de semnal GSM.
Având în vedere complexitatea intervenției, toate aceste lucrări de punere în siguranță se vor realiza simultan pe ambele sensuri de mers, iar echipele vor lucra atât pe timpul zilei cât și pe timpul nopții. Curățenia va fi asigurată de către cei de la Totul Verde Sa.
Construit în anii 1986-1987, cu o lungime de aproximativ 800 de metri și o lățime de 14 metri, Pasajul Unirii a primit un verdict îngrijorător încă din anul 2017, în urma unei expertize tehnice care a arătat faptul că unul dintre cele mai tranzitate pasaje rutiere subterane din Capitală se află într-o stare avansată de degradare.
Mai exact, această construcție este încadrată în clasa stării tehnice IV – nesatisfăcător, ceea ce înseamnă că prezintă deficiențe serioase la structura de rezistență, care pun în pericol viața a sute de mii de oameni din Sectorul 4 și nu numai. Potrivit celor mai recente date de trafic, tunelul este traversat zilnic de circa 60.000 de mașini
Pentru remedierea în regim de urgență a problemelor de siguranță constatate, la începutul acestui an, în urma unui protocol de asociere cu Primăria Municipiului București, pasajul a intrat în administrarea Sectorului 4 al Capitalei, care a demarat de îndată procedurile premergătoare punerii în siguranță a întregii zone.
Cei bogați și-au văzut averile crescând în timpul pandemiei, dar aceste câștiguri sunt acum împuținate de anxietatea legată de inflație și de creșterea ratelor dobânzilor.
Cei mai bogați 500 de oameni din lume au pierdut în total 1.400 de miliarde de dolari în acest an, dintre care 206 miliarde de dolari numai luni, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires Index.
Este un contrast puternic față de 2021, când a crescut populația mondială de persoane cu averi mari cu aproximativ 8%, inclusiv 13% în America de Nord.
Cinci dintre cei mai bogați oameni din lume – directorul executiv al Tesla, Elon Musk, fondatorul Amazon, Jeff Bezos, președintele grupului francez de lux LVMH, Bernard Arnault, fondatorul Microsoft, Bill Gates și președintele Berkshire Hathaway, Warren Buffett – au pierdut peste 345 de miliarde de dolari.
Cu toate acestea, persoanele cu active investibile de 30 de milioane de dolari sau mai mult și-au văzut averea crescând cu 9,6% față de 2020.
SUA, Japonia, China și Germania rămân printre primele țări în care trăiesc cei mai mulți bogați ai lumii, cu un procent total de 64%, arată datele unui raport Capgemini World Wealth publicat marți.
Cei cu 1 până la 5 milioane de dolari – definiți ca “millionaires next door’’ – au avut cea mai lentă creștere a averii, cu 7,8%.
Raportul a evidențiat, de asemenea, modul în care femeile din toate categoriile vor moșteni 70% din averile globale în următoarele două generații.
Uniunea Europeană va avea dificultăţi în a-şi atinge obiectivele de reducere a emisiilor de metan, dacă nu reduce şeptelul în regiune, arată un nou studiu realizat de firma de consultanţă CE Delft pentru ONG-ul Changing Markets Foundation.
Prin urmare, în plină criză economică și alimentară, oengiștii recomandă cetățenilor blocului comunitar să facă trecerea la o dietă care să conţină mai puţine carne şi lactate.
UE “va avea dificultăţi” în a-şi respecta angajamentele asumate în cadrul Global Methane Pledge, privind reducerea, cu 30% până în 2030, a emisiilor pentru unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură rămâne un subiect tabu în Europa, unde guvernele preferă să se concentreze pe reducerea scurgerilor de metan din producţia de combustibili fosili sau deşeuri. Creşterea animalelor, în special a bovinelor, este responsabilă pentru aproximativ jumătate din amprenta de mediu a sectorului agricol.
„Agricultura reprezintă călcâiul lui Ahile pentru strategia Europei în domeniul metanului”, susține Nusa Urbancic, director de campanie la Changing Markets. “Emisiile de metan ale fermelor din UE sunt echivalente cu emisiile totale pentru 50 de termocentrale pe cărbune şi cu toate acestea politicile care ar duce la reduceri semnificative, prin încurajarea tranziţiei la diete mai sănătoase cu mai puţine carne şi lactate, sunt complet absente din planurile UE”.
Peste 100 de state au semnat angajamentul Global Methane Pledge, dezvăluit anul trecut cu ocazia summitului COP26 de la Glasgow. Dar reglementările anunţate anul trecut de UE privind reducerea emisiilor de metan au lăsat deoparte sectorul agricol, optând să se concentreze pe cele realizate în urma producţiei de petrol şi gaze.
Chiar dacă Rusia și țările occidentale evită un război armat din cauza Ucrainei, ele au intrat deja într-un război energetic.
Primele încăierări au luat forma unor întreruperi selective și a unor sancțiuni tot mai mari asupra aprovizionării rusești. Cu toate acestea, există un decalaj uriaș între retorica războiului și realpolitik-ul diplomației energetice – un decalaj pe care Rusia îl va exploata și pe care Occidentul trebuie să găsească o modalitate de a-l închide.
SUA și Europa au oferit Ucrainei asistență militară și umanitară vitală. Dar, fără o intervenție directă, înfrângerea Rusiei înseamnă să-i blochezi resursele, decuplarea de petrolul și gazele sale.
În ciuda sancțiunilor de până acum, cu prețuri mai mari ale materiilor prime, mașina de război a lui Putin încasează mai mulți bani decât anul trecut.
Cele mai multe dintre sancțiunile extinse asupra energiei rusești au fost convenite de UE la începutul acestei luni, după multe certuri.
Gazele naturale au fost lăsate deoparte – Rusia reprezintă aproximativ o treime din aprovizionarea Europei – iar sancțiunile petroliere au fost atent calibrate: importurile de petrol brut pe nave sunt interzise peste șase luni, iar cele de produse rafinate peste opt luni. Dar țițeiul livrat prin conducte – aproximativ o cincime din totalul importurilor de petrol rusesc din Europa – este scutit.
Interdicțiile potențial de mare amploare privind asigurarea navelor care transportă barili ruși nu intră în vigoare până în decembrie.
Putin nu va juca rolul partenerului înțelegător
Presupunând că îl așteaptă o campanie lungă de uzură, el are nevoie ca Europa și SUA să se plictisească rapid de acest război și de inconvenientele sale. Prețurile mai mari la energie sunt deja o povară pentru liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului. Mai degrabă, Putin divizează Occidentul atât în interiorul său, cât și față de Ucraina, prin orice mijloace posibile.
Pe măsură ce războiul se prelungește și se apropie iarna viitoare, tentația și capacitatea Kremlinului de a răsturna coregrafia UE se vor întări. Reducerea nu atât de misterioasă de anul trecut a stocurilor de gaze naturale controlate de Rusia în Europa și creșterile de prețuri ulterioare oferă un model pe care să se extindă.
Dincolo de energie, Rusia reprezintă, de asemenea, o amenințare reală la adresa altor lanțuri de aprovizionare vitale, de la cereale la materii prime.
Dacă această luptă este într-adevăr atât de existențială pe cât spun articolele de opinie și discursurile, atunci abordarea Occidentului față de dimensiunea energetică trebuie să fie pe măsură. „Există un preț de plătit pentru susținerea acestor principii fundamentale”, după cum spune Helima Croft, șefa strategiei globale pentru mărfuri la RBC Capital Markets.
Statele Unite și Europa sunt implicate în mod deschis în criza din Ucraina și au obiective de război expansive, chiar dacă nu apasă pe trăgaci.
Și în timp ce luptele sunt localizate, exporturile de mărfuri ale Rusiei fac din această situație o problemă globală care, dacă Occidentul este serios, ar putea cere genul de măsuri asociate cu economiile de război.
SUA se îndreaptă în această direcție, prin presiunile sale diplomatice de a direcționa mai mult gaz natural lichefiat către Europa. Trebuie să implice, de asemenea, încurajarea unei producții mai mari de petrol, gaze și alți combustibili acasă sau în țările prietene pentru a înlocui cât mai mult posibil producția rusă.
Nimic din toate acestea nu se poate întâmpla dacă nu se recunoaște în mod deschis că situația de urgență pe piețele energetice necesită sacrificii și compromisuri.
Țările bogate din Europa – Germania, Olanda, Italia sau Franța- îl curtează în continuare pe Putin, deși Rusia a obținut venituri de 93 de miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili în primele 100 de zile ale războiului din Ucraina.
Chiar dacă majoritatea cetățenilor din Occident sprijină Ucraina, rămâne neclar cât de multe costuri personale, inclusiv schimbări de comportament, ar suporta aceștia pentru a susține acest ajutor.
Putin pariază că sprijinul lor se va dovedi a fi efemer. La fel de neclar, însă, este dacă această presupunere îl va ispiti în genul de escaladare dramatică care le înăsprește hotărârea.
” Executivul a adoptat actul normativ prin care statul român, prin Ministerul Apărării Naționale, acceptă donația unor bunuri mobile cu valoarea totală de piață de 564.137 USD, ca operațiune compensatorie, din partea companiei Lockheed Martin Overseas, LLC. Donația constă în echipamente și dispozitive de testare, seturi de cabluri EASAT pentru reparații, precum și pachetele de sprijin logistic pentru radarele de tip TPS – 79(R) pe poziția de instalare”.
Dîncu se mulțumește cu ”cablurile” pentru radare…
Acesta fiind comunicatul oficial prin care Guvernul României și-o fi zis că rupe gura târgului. Mai ales că propaganda operativă pusă la dispoziția generalului premier Nicolae Ionel Ciucă a avut grijă să sublinieze și că ”Brigada 76 Cercetare, Supraveghere și Recunoaștere Moara Vlăsiei, subordonată Statului Major al Forțelor Aeriene va îndeplini formalitățile de acceptare a donațiilor în numele statului român”!
”Cablurile” sunt pe banii noștri!
Astfel că mai rămânea doar ca ministrul Apărării, obedientul Vasile Dîncu să zică și ”Bogdaproste” pentru această ”pomană” primită de Armata Română… Numai că până și ”cablurile” pe care le donează compania americană sunt tot pe banii noștri! Pentru că gigantul Lockheed Martin a primit în ultimii ani câteva miliarde bune de dolari pentru ”contractele cu încredințare directă” unidirecționate de către Pentagon! În lipsa oricărei prevederi off –set, fie ea și simbolică!
Păi degeaba l-au decorat americanii pe generalul Ciucă…?
Deși legislația are prevederi clare în acest sens! Așa că, decât să salute ”donațiile” americane, generalul Ciucă, dacă tot a ajuns premier ar avea mai bine grijă să vegheze la respectarea off-set-ului care a făcut din Polonia un exportator mondial de armament modern. Și asta tot după ”contractele cu încredințare directă” pentru aceiași americani…
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a convocat o întâlnire cu federațiile sindicale din sector pentru a anunța schimbarea ordonanței privind decarbonizarea, care prevedea închiderea rapidă a termocentralelor pe cărbune. Chiar dacă modificarea este încă la nivel declarativ, noua optică a ministrului pare să fie rezultatul presiunilor PSD din cadrul coaliției, dar și a presiunilor publice, având în vedere riscurile uriașe de destabilizare a Sistemului Energetic Național.
Virgil Popescu a executat, surprinzător, o întoarcere la 180 de grade în ce privește agenda sa de închidere a termocentralelor pe cărbune fără a pune nimic consistent în loc. Astfel, acesta i-a convocat la Drobeta Turnu Severin pe liderii Federațiilor Univers și Mine Energie pentru a le comunica schimbarea strategiei energetice.
”În primul rând am discutat despre problema ordonanței cu decarbonizarea, pentru că România s-a angajat prin PNRR să elaboreze până în 30 iunie o astfel de lege. Nu poți să dezafectezi ireversibil capacitățile de producere a energiei pe cărbune. Și dacă se construiesc centralele pe gaze, nu știm dacă până atunci putem să scoatem gaze din Marea Neagră, pentru că în România nu prea s-a făcut nimic la termenul la care s-a propus. Ministrul Virgil Popescu a spus că o să facă modificări la ordonanță și că o să scoată și cele două anexe, unde era trecut când se închid grupurile. Acum, sper să le și facă, pentru că a spus că o să schimbe acele termene de închidere. Este posibil ca, înainte de întâlnirea cu noi, ministrul Virgil Popescu să fi vorbit și cu politicienii de la Gorj, dar și cu cei din coaliție, pentru că era pus în gardă de chestiile astea”, ne-a declarat Dumitru Pârvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie. Acesta ne spune că ministrul a fost de acord și cu faptul că închiderea grupurilor să se facă atunci când se pune ceva în loc, așa cum era prevăzut și în programul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, în care închiderea era programată pentru 2032, nu pentru 2025.
Urmează discuțiile finale
Joi, 16 iunie, la sediul Ministerului Energiei va avea loc și Comisia de Dialog Social din cadrul ministerului, în care se vor purta discuțiile finale asupra proiectului ordonanței privind decarbonizarea, anunță sindicaliștii. ”Problema nu este doar a salariaților de la Complexul Energetic Oltenia, pentru că mai devreme sau mai târziu o să iasă la pensie, că au ajuns la o vârstă foarte înaintată, problema se va pune la prețul pe care îl vom plăti la energie”, ne-a precizat președintele Federației Naționale Mine Energie, Dumitru Pârvulescu. Solicitările federațiilor sindicale din sectorul energetic sunt eliminarea din textul ordonanței a expresiei ”dezafectare ireversibilă” și neînchiderea capacităților de producere a energiei pe bază de cărbune decît în momentul funcționării centralelor pe gaz. Potrivit proiectului de ordonanță, 2.100 de MW produși pe bază de cărbune ar fi trebuit să dispară până în 2025.
Funcționarea în regim de siguranță
Reprezentanții federațiilor sindicale din sector au mai cerut adaptarea ordonanței de urgență la planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, cu termenul de închidere 2032, funcționarea în regim de siguranță a Sistemului Energetic Național, precum și posibilitatea pornirii grupurilor oprite prin programul de decarbonizare în situația unei crize energetice. De asemenea, sindicaliștii au solicitat modificarea actului normativ în ce privește venitul de completare, astfel încât acesta să fie pe o perioada de 4 ani, cu o valoare a salariului mediu pe toată durata celor 4 ani și cu păstrarea condițiilor de grupă pe toată această perioadă, dar și plăți compensatorii mai mari decât cele acordate în perioada anterioară.
În tot acest timp, în pasaj vor avea loc cele mai ample intervenții realizate până acum în ultimii 30 de ani asupra acestei construcții. Astfel, într-o primă etapă se vor lua toate măsurile necesare punerii în siguranță a obiectivului, din punct de vedere tehnic, pentru a le asigura conducătorilor auto cele mai bune și sigure condiții de trafic. Pentru aceasta, vor fi înlocuite toate elementele arhitecturale degradate, care se pot oricând desprinde și pune astfel în pericol viața oamenilor, partea carosabilă va fi refăcută de la zero, cu delimitarea și semnalizarea clară a benzilor de circulație, precum și a spațiului ce separă cele două sensuri de mers, iar rețelele edilitare de apă-canal vor fi schimbate.
Cei mai bogați 500 de oameni din lume au pierdut în total 1.400 de miliarde de dolari în acest an, dintre care 206 miliarde de dolari numai luni, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires Index.
Primele încăierări au luat forma unor întreruperi selective și a unor sancțiuni tot mai mari asupra aprovizionării rusești. Cu toate acestea, există un decalaj uriaș între retorica războiului și realpolitik-ul diplomației energetice – un decalaj pe care Rusia îl va exploata și pe care Occidentul trebuie să găsească o modalitate de a-l închide.
