În Ungaria, energia geotermală este cheia independenței față de gazul rusesc.
În Szeged, apa fierbinte din subteran, îngropată la 2.000 de metri sub pământ, a fost mult timp neexploatată.
Lansarea unui proiect geotermal de mare anvergură, menit să încălzească mii de apartamente, se dorește a fi un exemplu într-o Uniune Europeană care caută să se emancipeze energetic de Moscova.
„Din anii 1980, am ars milioane de metri cubi de gaz rusesc importat pentru a alimenta locuințele și am emis tone de carbon”, a declarat pentru AFP geologul Tamas Medgyes, implicat în această operațiune.Cu toate acestea, soluția era „sub picioarele noastre”.
Cu mult înainte de războiul din Ucraina, municipalitatea acestui oraș de 160.000 de locuitori, situat la două ore de mers cu mașina de Budapesta, a decis să instaleze cel mai mare sistem de încălzire geotermală din Europa, în afara Islandei.
Când lucrările vor fi finalizate, în 2023, Szeged va avea 27 de pompe, 16 stații electrice și 250 km de conducte pentru a alimenta cu energie electrică 27 000 de apartamente și 400 de clienți nerezidențiali.Și va reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 60%.
Ungaria atrage între 80 și 90 de milioane de metri cubi de apă termală în fiecare an la temperaturi care pot crește până la peste 90 de grade, potrivit asociației MTT (Magyar Termalenergia Tarsasa).
Un paradis termal cu 260 de stații, încă folosește foarte puțin această resursă în scopuri energetice.În prezent, doar 1,5% din necesarul de încălzire este asigurat de energia geotermală, cifră care ar putea urca la 25% conform MTT.
Din 2010, guvernul lui Viktor Orban a favorizat utilizarea hidrocarburilor rusești: Ungaria importă astfel 65% din petrolul său din Rusia și 80% din gaze.
De asemenea, are o centrală nucleară situată în Paks, lângă Budapesta, al cărei proiect de extindere a fost atribuit gigantului nuclear Rosatom în 2014.
Dar conflictul din Ucraina a scos în evidență vulnerabilitatea țării, între creșterea prețurilor la energie, embargoul european al petrolului și riscurile de întrerupere a livrărilor de gaze.
„În Szeged, 100% din furnizarea de încălzire depindea anterior de gazul rusesc”, subliniază Balazs Kobor, directorul companiei municipale de încălzire Szetav.
Ca și în Szeged, multe orașe maghiare au rețele de termoficare care datează din epoca comunistă – și ar putea trece de la gaz la energia geotermală.
UE, care a rămas în urmă în acest domeniu, ar putea face mult mai mult: „Mai mult de un sfert din populația sa trăiește în zone potrivite pentru astfel de sisteme”, a estimat Lajos Kerekes, expert la Centrul de cercetare în domeniul politicii energetice regionale din Budapesta.
Proiectul, finanțat parțial din fonduri europene, este cu siguranță costisitor – peste 50 de milioane de euro – dar primii clienți din Szeged sunt mulțumiți de această schimbare. „Practic, caloriferele și apa de la robinet sunt la fel de calde ca înainte, nu simt nicio diferență”, precizează Tamas Medgyes.
