La reuniunea de marți de la Bruxelles, miniștrii Energiei din UE vor fi supuși unei presiuni intense pentru a ajunge la un acord asupra unui plan comun de economisire a gazelor înainte de iarnă, pentru a consolida blocul comunitar în cazul în care Rusia va închide robinetele.

Însă sentimentul inițial de urgență al propunerii Comisiei Europene de raționalizare obligatorie a gazelor naturale a scăzut, potrivit mai multor diplomați europeni și unui oficial al Comisiei. În schimb, discuțiile purtate luni de ambasadorii UE s-au axat pe derogări, excepții și lacune, țările oferind scuze pentru a explica de ce nu ar trebui să fie supuse unei reduceri totale de 15% a consumului de gaz din august până în martie.

Zelenski: „V-am spus eu?”

O demonstrație inițială de forță din partea țărilor care se opun a deschis ușa pentru o avalanșă de noi cereri, chiar și din partea capitalelor care erau inițial în favoarea reducerilor obligatorii, potrivit unor proiecte revizuite văzute de Politico.

Potrivit unui oficial al Comisiei, o parte a problemei constă în faptul că, în planul inițial al executivului european de a declanșa raționalizarea de urgență, „toate scenariile noastre se bazau pe o întrerupere (a livrărilor de gaz rusesc) începând cu luna iulie”.

Guvernele – și nu în ultimul rând Berlinul – se temeau că gazoductul Nord Stream 1 dintre Rusia și Germania nu va reporni după întreținerea anuală de la începutul acestei luni. Cu toate acestea, fluxurile prin conductă au fost reluate parțial, deși urmează să scadă la 20% din capacitate începând de miercuri.

Kievul s-a grăbit să spună „v-am spus eu?”. „Toate acestea sunt făcute de Rusia în mod deliberat pentru a le îngreuna cât mai mult posibil europenilor capacitatea de a se pregătească pentru iarnă”, a declarat luni seara președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Dar diferitele concesii – plus nevoia recunoscută de a proteja blocul de un posibil șoc al aprovizionării rusești – înseamnă că există „în general un optimism prudent că se poate ajunge la un acord mâine”, a un diplomat UE, luni seara. Un alt diplomat a declarat că este probabil să se ajungă la un acord marți, deoarece majoritatea țărilor au fost de acord cu importanța unei demonstrații de „unitate și solidaritate a UE” în fața amenințărilor rusești.

Reducerile obligatorii, nucleara negocierilor

Însă riscul este ca să nu se ajungă la obiectivul principal: economisirea a 45 de miliarde de metri cubi de gaze naturale necesare pentru a face față unei ierni mai reci decât media, în cazul în care livrările de la compania rusă Gazprom vor înceta.

Primul articol din propunerea de urgență a Bruxelles-ului care a fost eliminat a fost cel mai controversat: acordarea Comisiei de puteri pentru a impune reduceri obligatorii de gaze țărilor, fără acordul acestora. „Este ceva cu care nu putem fi de acord”, a declarat luni ministrul polonez al Climei, Anna Moskwa. „Grecia, Spania, Portugalia, Portugalia, Cipru, Malta sunt, de asemenea, împotriva unor astfel de soluții și există și alte țări care au obiecții față de anumite prevederi ale acestui document”.

O versiune revizuită a propunerii – elaborată de cehi, care dețin președinția rotativă a Consiliului – solicită în schimb Comisiei să propună un declanșator de urgență privind raționalizarea obligatorie, care să fie supus votului țărilor.

Alte țări se opun nevoii de a reduce consumul de gaz cu 15%, cum este Franța. Premierul bulgar Kiril Petkov a declarat că reducerile obligatorii de gaze „ar putea fi cu siguranță ceva ce poate fi susținut” de Sofia, dar că, în caz de criză, ar putea „avea unele derogări pentru cărbune, doar pentru această iarnă”.

Grecia a subliniat luni că, deoarece folosește cea mai mare parte a gazului pentru generarea de electricitate, reducerea consumului nu ar face decât să o forțeze să absoarbă mai multă energie din rețeaua continentală. Și acest lucru a atras un amendament care permite reducerea obiectivului de economisire.

Peninsula Iberică va beneficia, de asemenea, de o reducere specială a obligației de economisire, pentru a ține cont de capacitatea sa limitată de a trimite gaze în Franța din cauza lipsei de interconexiuni gaziere între cele două țări.

Membrii UE care au redus consumul de gaze la începutul anului 2022 – cum ar fi Danemarca și Țările de Jos – vor putea să deducă aceste economii din cota de iarnă necesară și să ia în considerare orice cantitate suplimentară de gaze din depozitele subterane care depășește mandatele UE ca o contribuție la obiectivul de economisire.

Puterile industriale, precum Germania, vor avea opțiunea de a solicita ca gazele consumate de industriile considerate critice să nu fie „luate în considerare la determinarea volumului de reducere obligatorie”.

Totul pe hârtie deocamdată

Ceva ce a lipsit cu desăvârșire pe parcursul negocierilor de luni – care au trecut de ora 21.00 – a fost o numărătoare sau un calcul oficial pentru a vedea dacă concesiile ar submina obiectivul general de economii. Cu toate acestea, „a existat un consens că ar fi totuși suficient pentru a fi eficiente”, a declarat un al treilea diplomat.

Dar negocierile au determinat Comisia să își revizuiască în scădere așteptările. Nu am încă o cifră completă, mă aștept ca atenția să fie acordată marți volumelor, dar dacă rămânem între 30 și 45 de miliarde de metri cubi, cred că este un rezultat bun”, a declarat oficialul Comisiei. „Ceea ce va fi istoric este dacă va exista un acord și un semnal politic că toată lumea trebuie să înceapă să reducă cererea, pentru că încă nu am ajuns acolo”.