Potrivit cercetărilor făcute de Stanford și Universitatea British Columbia, reactoarele modulare mici vor genera de fapt mai multe deșeuri radioactive decât centralele nucleare convenționale, se arată într-un articol publicat în Stanford News. Printre cele trei reactoare modulare analizate în studiu se numără și cel de la NuScale, care urmează a fi amplasat, pentru prima oară, în România.
Deșeurile radioactive rezultate de la reactoarele modulare mici nu sunt nici pe departe atât de insignifiante cum încerca directorul general al Nuclearelectrica să-i convingă pe locuitorii din Doicești. În fapt, conform celui mai recent studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, acestea vor genera de cel puțin 9 ori mai multe deșeuri radioactive decât centralele nucleare convenționale.
„Rezultatele noastre arată că majoritatea proiectelor de reactoare modulare mici vor crește efectiv volumul deșeurilor nucleare care necesită gestionare și eliminare, cu factori de 2 până la 30 pentru reactoarele din studiul nostru de caz”, a spus autorul principal al studiului, Lindsay Krall, fost bursier postdoctoral la Centrul pentru Securitate și Cooperare Internațională al Universității Stanford și cercetător la Compania suedeză de gestionare a combustibilului nuclear și a deșeurilor.
„Aceste constatări sunt în contrast puternic cu beneficiile de reducere a costurilor și a deșeurilor pe care susținătorii le-au revendicat pentru tehnologiile nucleare avansate”, a spus Lindsay Krall. Pentru acest studiu, cercetătorii au analizat fluxurile de deșeuri nucleare de la trei tipuri de reactoare modulare mici dezvoltate de Toshiba, NuScale și Terrestrial Energy, iar rezultatele au fost șocante.
Mai mic și mai periculos
Oamenii de știință au explicat că energia se produce într-un reactor nuclear atunci când un neutron împarte un atom de uraniu în miezul reactorului, generând neutroni suplimentari care continuă să împartă alți atomi de uraniu, creând o reacție în lanț. Dar unii neutroni scapă din miez și lovesc materialele structurale din jur, cum ar fi oțelul și betonul, iar aceste materiale devin radioactive atunci când sunt activate de neutronii pierduți din miez. Studiul a concluzionat că, din cauza dimensiunilor lor mai reduse, reactoarele modulare mici vor experimenta mai multe scurgeri de neutroni decât reactoarele convenționale, iar această scurgere crescută va afecta cantitatea și compoziția fluxurilor lor de deșeuri.
„Cu cât se scurg mai mulți neutroni, cu atât este mai mare cantitatea de radioactivitate creată de procesul de activare a neutronilor. Am descoperit că reactoarele modulare mici vor genera de cel puțin nouă ori mai mult oțel activat cu neutroni decât centralele electrice convenționale. Aceste materiale radioactive trebuie gestionate cu atenție înainte de eliminare, ceea ce va fi costisitor”, a afirmat unul din autorii studiului, Rod Ewing, profesor la Departamentul de Științe Geologice din Stanford Şcoala de Ştiinţe ale Pământului, Energiei şi Mediului.
Probleme imposibil de rezolvat
Allison Macfarlane, profesor și director al Școlii de Politici Publice și Afaceri Globale de la Universitatea Columbia, din Marea Britanie, co-autor al studiului, a atras atenția că unele modele de reactoare modulare mici necesită combustibili și agenți de răcire exotici din punct de vedere chimic, care pot produce deșeuri greu de gestionat pentru eliminare, din cauza tratamentelor chimice costisitoare, necesare înainte de eliminare. Mai mult, autorii studiului au avertizat că există o problemă cu radiația pe termen lung de la combustibilul nuclear uzat. Estimarea a fost că, după 10.000 de ani, radiotoxicitatea plutoniului din combustibilii uzați evacuați din cele trei module de studiu va fi cu cel puțin 50% mai mare decât plutoniul din combustibilul uzat convențional.
De fapt, ”Omul DOD”, aceasta fiind și formularea aleasă pentru ca ofițerii de legătură români să priceapă exact că, pentru o perioadă de vreme cel puțin, influentul U.S. Department of Defense nu își dorește decât o stabilitate controlată în țara noastră. Timp în care însă desigur că se documentează mult mai îndeaproape decât se așteaptă agenții români de influență ai DGSE-ului francez și BND-ului german ”blatul” celor două servicii vest-europene de spionaj pentru scoaterea României de sub ”cupola DOD” și trecerea sa în sfera de influență a ”Binomului” Uniunii Europene. Iar cum și până acum generalul Nicolae Ionel Ciucă s-a dovedit întotdeauna un ”soldat fidel” al influentelor Agenții ale US Army, Departamentul Apărării merge momentan pe mâna sa. Cel puțin până ce la Washington se va lua decizia finală cu privire la modul de impunere a controversatei ”Pax Americana” în această parte a Europei. Și mai ales într-o Românie care ”deviază” de pe axa dură Londra – Varșovia, bătând în retragere spre poziția mult mai colaboraționistă franco – germană…
Asta dacă va încerca să opună cumva rezistență…Astfel că, după cum susțin sursele noastre, ministrul de Externe tocmai ce a fost însemnat drept ”țintă în mișcare” pentru prima remaniere guvernamentală. Mai ales că la vârful sistemului se știe prea bine că Bogdan Aurescu poate face ce vrea în fruntea Ministerului Afacerilor Externe, că doar Klaus Iohannis nu își permite să se supere pe el.
