Denise Rifai…color!
China vs SUA sau cine de cine se sperie
Politicile americane ambigue din Taiwan duc spre un conflict direct cu China, chiar dacă se pare că Beijingul dorește mai întâi să epuizeze opțiunile diplomatice. De fapt, astfel au arătat în ultimele decenii relațiile sino-americane – de la declarații contradictorii la angajamente ferme, dar neasumate. În 2022, sub guvernarea democrată, înfruntarea armată pare mai aproape ca niciodată, iar în DC toată lumea a ajuns să se întrebe dacă US Army este capabilă să câștige lupta cu numeroasa Armată de Eliberare a Poporului.
Asigurări și angajamente
Oficial, politica americană față de Taiwan este ghidată de trei comunicate comune SUA-China emise între 1972 și 1982, de Legea privind relațiile cu Taiwanul (1979) și de așa-numitele „Șase asigurări”, redactate în 1982.
În „Comunicatul de la Shanghai”, China a stipulat că „problema Taiwanului este întrebarea crucială care împiedică normalizarea relațiilor cu SUA (…) Guvernul RPC este singurul guvern legal, iar eliberarea Taiwanului reprezintă o afacere internă a Chinei în care nicio altă țară nu are dreptul să intervină”. America a răspuns recunoscând că „toți chinezii de ambele părți ale Strâmtorii Taiwan susțin că nu există decât o singură China și că Taiwanul face parte din China”.
Totuși, președintele Jimmy Carter anunța cu 50 de ani în urmă că „normalizarea relațiilor dintre SUA și China nu va pune în pericol bunăstarea poporului din Taiwan. Washingtonul va menține relațiile comerciale, culturale și de altă natură cu Taiwanul prin mijloace neguvernamentale”.
Și astfel a apărut Legea privind relațiile cu Taiwanul, care subliniază că SUA „vor considera orice efort de a determina viitorul Taiwanului prin alte mijloace decât pașnice, inclusiv prin boicoturi sau embargouri, o amenințare la adresa păcii și securității în Pacificul de Vest și o îngrijorare gravă pentru Statele Unite”. Prin urmare, în lege s-a stipulat dreptul Americii de a oferi Taiwanului „arme cu caracter defensiv”.
De atunci, regiunea Indo-Pacific a devenit unul dintre cele mai fierbinți locuri de pe glob, angajamentul SUA față de Taiwan frânând, pentru moment, ambițiile colonialiste ale Chinei.
O politică americană în război cu ea însăși
Ceea ce rezultă din acest amalgam de declarații și poziții oficiale este o politică americană care este în mod inerent în război cu ea însăși, incapabilă să se angajeze pe deplin într-o linie fermă. Casa Albă maschează această inconsecvență inerentă folosind expresia „ambiguitate strategică”, dar problema este că tocana politică livrată azi de democrați nu are nici viziune și nici nu-i ambiguă, ci mai degrabă fățiș anti-China!
Vânzările de arme americane au crescut exponențial de la Administrația Reagan încoace, culminând cu livrarea de avioane F-35 și sisteme antiaeriene Patriot. Ca răspuns, în 2005, Beijingul a adoptat „Legea anti-secesiune”, care arată că „Taiwanul face parte din China”, iar PLA va folosi „mijloace non-pașnice și alte măsuri necesare pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a țării”.
2022 – în pragul războiului
Fast forward până în prezent. Ca parte a noii strategii de politică externă emise la scurt timp după învestirea președintelui, Administrația Biden s-a angajat să descurajeze „agresiunea chineză” și să contracareze amenințările la adresa securității, prosperității și modului de viață democratic” al aliaților SUA.
Audiat în Senatul SUA (2021), actualul ambasador american în China, Nicholas Burns, declara că „responsabilitatea noastră este de a face din Taiwan o nucă dură de spart”.
Cele trei vizite recente întreprinse în Taiwan de politicieni democrați de rang înalt au determinat Partidul Comunist să emită un avertisment fără precedent și extrem de puternic cu privire la chestiunea micuței insule. Astfel, pe 18 mai, diplomatul Yang Jiechi l-a avertizat pe consilierul pentru Securitate Națională al președintelui Joe Biden, Jake Sullivan, că „dacă SUA continuă să joace cartea Taiwanului și merge pe această cale greșită, asta va duce cu siguranță la situații periculoase”.
Azi, China, SUA și Taiwan sunt lăsate să se confrunte cu o astfel de situație periculoasă. Nu există nicio îndoială că orice încercare a Taiwanului de a-și declara independența față de China va duce la o invazie chineză a insulei. Și este puțin probabil că liderii de la Taipei ar avea curajul să întreprindă vreodată o astfel de acțiune fără garanții de sprijin militar american!
Așa cum stau lucrurile în prezent, SUA nu sunt pregătite să câștige un război cu China în jurul insulei Taiwan. Un desant al trupelor Beijingului, dacă va avea loc, va fi ceva copleșitor ca anvergură și distructiv, la o scară mult mai mare decât experimentul pe care-l face Rusia prin Ucraina.
Vestul sălbatic pe moșia lui Mihăilă de la Inspectoratul General pentru Imigrări
Semnalarea de către SNPPC a neregulilor de la Inspectoratul General de Imigrări, păstorit de apropiatul lui Bode, chestorul Marius Mihăilă, și abuzurile comise de acesta asupra subordonaților, s-a lăsat cu bătaie la propriu. Astfel, liderul de sindicat de la IGI, membru SNPPC, a fost agresat fizic de un protejat al șefului IGI, incident în urma căruia victima va depune plângere penală împotriva acestuia.
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a decis să-i prelungească împuternicirea cu încă șase luni șefului Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), chestorul Marius Mihăilă, în pofida solicitării Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) de a-l demite pe acesta, pentru abuzurile comise împotriva subordonaților. Între timp, lucrurile au degenerat și oamenii chestorului au trecut la violențe fizice împotriva angajaților.
”Ieri (n.r. 24 august ) am avut un episod șocant cu un coleg de-al nostru, liderul de sindicat de la IGI, care a fost jignit și agresat fizic de unul dintre protejații chestorului Marius Mihăilă, că altfel nu putem să ne explicăm gestul. O să depună plângere penală colegul nostru împotriva celui care l-a agresat. S-a ajuns prea departe deja. Noi am avut discuții inclusiv la nivel de minister față de problemele pe care le-a general acest domn aflat la conducerea IGI. I-am cerut ministrului Lucian Bode să-l demită pe chestorul Marius Mihăilă din funcția de șef la IGI, dar, din păcate, ministrul l-a împuternicit încă șase luni de zile. Dacă se dorește război, va fi război, pentru că nu putem să mai stăm cu mâinile în sân. Am zis că e o întâmplare, la început, am zis că o să treacă, dar nu, omul merge mai departe, are drumul său, dar nu se poate nici așa”, ne-a declarat Vasile Zelca, președintele SNPPC.
Vrea să-și aducă ”profesioniști”
Mai mult, chestorul Mihăilă face presiuni asupra șefilor de birouri și de structuri ca să-și dea demisia, susținând că vrea să aducă profesioniști, ”probabil ca el”, ne mai spune președintele SNPPC, Vasile Zelca. Acesta arată că mulți dintre cei asupra cărora se fac astfel de presiuni se tem să și reclame, dar cu siguranță se va atinge o masa critică. ”Unii dintre aceștia ne-au spus să pregătim proteste inclusiv în fața sediului Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru că nu se mai poate. Nu este admisibil să faci detașări în lanț aiurea, adică îi ia de la Constanța și îi duce la Timiș, după care îi ia din alt județ și îi duce la Constanța, că i-a lăsat fără oameni acolo și face o suveică inutilă de misiuni și detașări, doar pentru a pedepsi pe cei care nu sunt de aceeași părere cu el. La fel a pățit și liderul de la noi, care s-a contrat cu dânsul pe o discuție de cadre pe la ora prânzului și la ora 16 l-a sunat Mihăilă și i-a spus că trebuie să plece în misiune la Suceava, el fiind din București”, ne-a precizat Vasile Zelca, președintele SNPPC. Misiunile durează 15 zile, 30 de zile, depinde cât de tare a fost deranjat și culmea este că trimite oameni în detașare și, când ajung acolo, constată că nu au ce face, că, de fapt, nu era nevoie de ei, susțin sindicaliștii. ”Pentru că el îi trimite ca pedeapsă, ca să fie cât mai departe de casă, iar asta generează și cheltuieli inutile cu cazarea. Este clar că cine nu se înțelege cu dânsul pleacă în misiune”, a afirmat Vasile Zelca.
Se cer controale la IGI
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual a solicitat organelor abilitate să efectueze cât mai rapid un control la Inspectoratul General pentru Imigrări. Totodată, SNPPC a cerut Ministerului Afacerilor Interne să prezinte public cheltuielile efectuate pentru aceste misiuni/delegări în cascadă, atât de către IGI, cât și de IPJ-uri, care suportă unele costuri financiar-materiale, deloc neglijabile, necesare polițiștilor regionali de la Imigrări. ”În calitate de organizație sindicală reprezentativă, legal înființată, semnatară a Acordului cu MAI, avem legitimitate și chiar suntem obligați să apărăm toate drepturile/interesele polițiștilor în relațiile de muncă statuate între aceștia și angajatori. Iar domnul inspector general (încă împuternicit) al IGI este ordonator de credite/angajator și are multiple obligații rezultate din aceste două calități – pentru care este remunerat din bani publici -, nu doar drepturi și privilegii! Iar una dintre obligațiile lui este și aceea de a respecta drepturile angajaților IGI”, se precizează într-un comunicat al SNPPC.
Se confirmă. Comisia Europeană a dat tonul exploziei prețurilor la energie
Anunțul de accelerare a decarbonizării, făcut de Comisia Europeană în vara anului trecut, a provocat o adevărată catastrofă în piața energiei. Practic, anunțul a fost urmat imediat de o dublare a tarifelor la certificatele de emisii de carbon și, implicit, de o dublare bruscă a prețurilor la energie. Era momentul în care, de regulă, furnizorii cumpărau energie masiv pentru anul următor, însă aceștia au așteptat să scadă prețurile, care, în realitate, au crescut și cresc fără oprire.
Reprezentanții furnizorilor de enrgie electrică susțin că nu este vina lor că nu au achiziționat energie mai multă prin contracte pe termen lung, deoarece, în momentul în care se făceau achiziții, prețurile au explodat și au așteptat să scadă. Dublarea prețurilor era o chestiune absolut anormală și nu avea cum să dureze, s-au gândit ei. ”Înainte de criză, furnizorii își achiziționau energie electrică circa 70% din necesarul pentru clienți prin contracte pe termen lung, după care mai făceau niște contracte pe termene mai scurte, pe lună, trimestrial. Zilele trecute, prețul pentru anul viitor a fost de 550 de euro MW. Și ce faci? Că toată lumea spune că este un preț aberant, nu poate să crească mai mult de atât și așteaptă, poate scade. Când prețurile sunt foarte, foarte volatile, nimeni nu cumpără. Prețurile au explodat în august 2021 și, în general, în partea a doua a anului se cumpără energie pentru anul următor. Și atunci furnizorii nu au cumpărat, pentru că se dublase prețul dintr-o dată. Dublarea prețurilor din august a fost produsă de prețul certificatelor de emisii de carbon, care au ajuns, de la 40-50 de euro, la 100 de euro. Trebuie să recunoaștem, s-au făcut și niște speculații pe piața certificatelor de emisii. Și asta din cauza semnalelor transmise de Comisia Europeană, care a anunțat că va accelera decarbonizarea”, ne-a declarat directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Ion Lungu.
S-au făcut greșeli
Ion Lungu consideră că, deși ținta Comisiei Europene a fost bună și, cumva, corectă, instituția a făcut greșeli mari, în sensul că s-au stabilit ținte ambițioase ale decarbonizării, fără să fie la fel de ambițioase și de clare mijloacele prin care se ating aceste ținte. ”Erau două chestiuni, pe de o parte închiderea producătorilor pe combustibili clasici și nucleari, pe de altă parte, înlocuirea lor cu energie verde. Dacă partea de închidere s-a aplicat foarte ușor, partea de regenerabile, inclusiv stocare, s-a aplicat în ritmul în care se făcea de ani de zile, când nu erau ținte atât de ambițioase. Iar toate astea nu au fost făcute și ne-am trezit dintr-o dată că a mai venit și războiul. Iar acum comunicarea europeană este destul de neplăcută, sunt pur și simplu șocat de ce a spus nu știu ce politician din Germania, că să nu mai facem duș și să ne ștergem cu o cârpă umedă. Totuși, eu zic că omenirea evoluează și nu se întoarce în epoca de piatră”, ne-a precizat Ion Lungu, directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
Prețurile dinamitează compensările
Dacă în primele 5 luni, noiembrie 2021- martie 2022, schema de compensare a prețurilor la energie de către Guvern a însemnat un efort bugetar de 2,5 miliarde lei, din aprilie 2022 până în martie 2023 se vehiculează o sumă de aproape 40 de miliarde de lei. Și asta nu doar din cauza includerii consumatorilor noncasnici, cum spun reprezentanții furnizorilor, ci din cauza prețurilor care au crescut la un nivel inimaginabil și, culmea, continuă să crească. ”Ministerul a estimat valoarea compensărilor bazându-se pe un istoric, că din noiembrie 2021 până în martie 2022 s-au plătit compensări de 2,5 miliarde de lei. Numai că nu este deloc așa, pentru că schema este mult mai cuprinzătoare în semestrul II, adică sunt incluse și categoriile de noncasnici. Este greu și pentru ANRE și pentru oricine să facă un calcul exact, în condițiile în care prețurile sunt atât de dinamice. S-au vehiculat sume între 16 miliarde de lei -ANRE, 31 miliarde de lei – ACUE, iar o altă estimare, tot neoficială, a fost de 40 miliarde de lei. Cert este că Guvernul va încasa anul acesta din creșterile de prețuri din domeniul energiei electrice și al gazelor 43 miliarde de lei, ceea ce va acoperi toate compensările”, a mai afirmat directorul executiv al AFEER, Ion Lungu.
Guvernul cere industriei de apărare să-și vândă activele
Pentru prima oară în ultimii 30 de ani, Guvernul cere societăților din industria de apărare să-și vândă activele. În varianta optimistă, măsura ar revitaliza sectorul, dat fiind că banii vor fi folosiți pentru investiții și capital de lucru. Însă, în varianta realistă, este foarte probabil să aibă legătură cu bugetul falimentar al statului, care încearcă să vândă tot ce se poate pentru a-și achita datoriile la creditorii externi.
În topul celor 10 societăți cu datorii restante mari, atât la buget, cât și la creditori, se află companiile din industria de armament, pe care statul român, spre deosebire de celelalte țări, nu le-a acordat niciun sprijin real, lăsându-le să se stingă pe cale naturală. Deși sindicatele cer acest lucru de peste 20 de ani, pentru prima oară Guvernul a cerut vânzarea activelor acestor societăți, în care sute de hectare de teren și sute de hale stau nefolosite, grevându-le și mai tare bugetele subdimensionate. În raportul pe 2021 privind activitatea întreprinderilor publice, Guvernul arată că datoriile mari ale Societății Uzina Mecanică Orăștie S.A. au fost generate de obligații ale unui credit extern, garantat de stat și preluat la fondul de risc si accesorii și din sume privind TVA pentru alocații bugetare din anii precedenți aferente unui obiectiv de investiții nepus în funcțiune și nesistat.
”Investiția de la Orăștie a costat zeci de milioane de euro în jurul anului 2000. Este vorba despre acea turnătorie care nu a fost niciodată pusă în funcțiune. Ar fi trebuit atunci să vină un arab să producă, a fost o poveste la vremea respectivă, care a rămas doar o poveste și a înglodat în datorii societatea, care s-a înregistrat cu o investiție nefinalizată, nepusă în funcțiune, care o trage foarte mult în jos”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, preşedintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA). Totodată, potrivit raportului guvernamental, debitele societății Uzina Mecanică Sadu S.A., filială a Companiei Naționale Romarm, au fost cauzate de dotările tehnologice cu randament scăzut, depășite fizic și moral, încărcarea fluctuantă a fluxului de fabricație, scăderea producției și creșterea cheltuielilor, de creșterea prețurilor la utilități, materii prime și manoperă și de instabilitatea cursului valutar. Lipsa contractelor și comenzilor de la MApN au provocat înregistrarea de datorii și la societatea Metrom SA, Carfil SA și la Uzina Mecanică Plopeni.
S-au stabilit măsurile
Pentru reducerea plăților restante, Guvernul cere societăților din industria de armamament să ia măsuri precum eliminarea pierderilor, eșalonarea la plată a datoriilor, conversia plăților restante în acțiuni, creșterea numărului de contracte și comenzi, valorificarea prin vânzare a activelor, închirierea spațiilor de producție devenite excedentare, precum și identificarea de resurse financiare atrase pentru realizarea de investiții noi. Totodată, Executivul solicită acestor companii efectuarea de acțiuni în instanță în vederea recuperării sumelor, încasarea creanțelor restante, dar și amânarea la plată a dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor. Printre măsuri se mai numără și restructurarea societăților prin aprobarea unor proiecte de fuziune prin absorbție a subsidiarelor, condiționate de oportunitate și eficiență din punct de vedere tehnic și economic și în conformitate cu prevederile legale.
Au decis să închidă tot?
Reprezentanții sindicatelor din industria de armament spun că, până acum, nu au avut sprijinul necesar pentru a vinde și a închiria terenurile și spațiile excedentare și s-au arătat surprinși de această decizie neașteptată a Guvernului. ”Dar depinde ce se urmărește, să avem o industrie de apărare cât mai suplă și mult mai utilizabilă sau să o închidă de tot. Noi am cerut tot timpul ca, din vânzările care se vor face, să folosim acei bani pentru capital de lucru și investiții. Dacă în semestrul I al acestui am avut acoperite comenzi de 37,7%, în cel de-al doilea trimestru comenzile au scăzut la 30%, în condițiile în care avem un război la graniță, ceea ce ne îndepărtează de intenția Guvernului de a revitaliza industria”, ne-a mai precizat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu.
MAREA RESETARE a lui Iohannis: Rareș, Dan și Iulian!
De această dată cel puțin, ”războiul nervilor” declanșat de către tot mai isterica propagandă radicalizată cu privire la ”ruperea” coaliției de guvernare este unul cât se poate de ”fake”! Chiar grosolan de fals! Pentru că, ei bine, cu sau fără UDMR la guvernare, Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat sunt ”în grafic” cu asigurarea, pas cu pas, a stabilității guvernamentale până la decisivul an 2024.
Ce este drept, o remaniere va veni… Numai că nu va fi una de îndată, ”pe genunchi”… Ambele tabere care duc greul guvernării având propriile planuri de aruncat ”așii politici” pe masa viitorului Cabinet. Dar nu acum… Ci în luna mai a anului viitor! Atunci când, spre disperarea unora, liderii liberali și pesediști vor face schimbul prevăzut la formarea actualei Coaliții. Până atunci însă, Marcel Ciolacu pregătește deja întărirea propriei echipe pesediste din Guvern, prin ”încălzirea” actualului europarlamentar Mihai Tudose. Însă adevărata mare surpriză vine din tabăra liberală…
25 mai 2023…
Președintele Klaus Iohannis fiind decis să arunce în luptă, odată cu preluarea șefiei guvernului de către liderul pesedist, Marcel Ciolacu, a ”greilor” Partidului Național Liberal. Astfel că oamenii președintelui din partid au fost deja convinși să ”pună osul” la actul guvernării, pentru ca liberalii să facă o figură cât mai frumoasă din momentul în care noul tandem Marcel Ciolacu – Mihai Tudose va încerca să ridice, de asemenea, cât mai sus ștacheta pesedistă. Mai ales că, de la momentul preluării șefiei Guvernului de către Marcel Ciolacu și intrarea ”în pâinea” guvernamentală a ”artileriei grele” liberale nu va mai fi nici un an până la primele alegeri din ”nebunul” an electoral 2024.
Iar planul prezidențial al ”Marii Resetări” liberale din Guvern se poate dovedi unul pe cât de simplu, pe atât de pragmatic. În linii mari acesta prevăzând ca, pe data de 25 mai, atunci când Partidul Național Liberal va preda controlat funcția de premier și Nicolae Ionel Ciucă va prelua Președinția Senatului, liberalii vor intra automat și în posesia a patru portofolii extrem de importante. Este vorba despre Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor, Secretariatul General al Guvernului și poziția de vicepremier a Guvernului.
Bogdan și Motreanu renunță la PE!
Cea din urmă fiind deja ca și ocupată de către actualul europarlamentar Rareș Bogdan. Acesta fiind convins să renunțe pur și simplu la avantajele, siguranța și expunerea postului de europarlamentar, pentru a intra ”în forță” în guvernul care urmează să fie condus de pesedistul Marcel Ciolacu.
Dar în care Partidul Național Liberal va ”defila” cu liderii în care președintele Klaus Iohannis are cea mai mare încredere. Astfel că și europarlamentarul Dan Motreanu va recurge la un gest politic similar cu cel al lui Rareș Bogdan. Motreanu renunțând și el la statutul de europarlamentar, pentru a prelua unul dintre portofoliile care urmează să fie atribuite Partidului Național Liberal după ”marea resetare” guvernamentală din 25 mai 2023.
Bolojan și Dumitrescu, mobilizați!
În noua echipă guvernamentală, Partidul Național Liberal urmând a miza și pe alte două nume grele precum actualii președinți de Consilii Județene, Iulian Dumitrescu și Ilie Bolojan. Iar dacă aceștia vor renunța la președințiile Consiliilor Județene din Prahova și Bihor, atunci există posibilitatea de a fi lăsați în loc interimari pentru următoarea perioadă de un an și trei luni. Astfel că, în cele din urmă, doar Rareș Bogdan și Dan Motreanu vor renunța cu totul la siguranța mandatelor de europarlamentari, pentru a deveni exclusiv membri ai Guvernului României.
Astfel că intrarea celor patru ”grei” liberali, Rareș Bogdan, Dan Motreanu, Iulian Dumitrescu și Ilie Bolojan în viitorul Cabinet care se va reconfigura pe data de 25 mai 2023 este ca și sigură, Klaus Iohannis insistând în mod deosebit pentru cooptarea acestora. Și mobilizarea lor pentru un an guvernamental în care prestația liberală trebuie să fie una de excepție, în preajma viitoarelor alegeri.
De asemenea, o altă variantă luată în calcul la vârful PNL, dar care nu a fost încă ”bătută în cuie” este intrarea și a lui Gheorghe Flutur în viitorul Cabinet Ciolacu. Iar dacă se va lua o decizie definitivă și în acest sens, cel mai probabil actualul președinte al Consiliului Județean Suceava îl va înlocui pe Constantin Daniel Cadariu în fruntea Ministerului Antreprenoriatului și Turismului. Mai ales că vorbim de un minister care oricum revine organizației județene Suceava a Partidului Național Liberal…
A condus o oră, până să-și dea seama că în mașina ei se afla un bărbat aproape dezbrăcat!
Se poate bănui că o femeie a avut parte de șocul vieții sale, când a realizat că a condus zeci de minute, având un necunoscut în mașină, de prezența căruia nu a avut habar aproape o oră. Cel puțin nu până când a oprit autoturismul, pentru că ajunsese la muncă.
Pățania datează de dincolo de Ocean. Acolo unde o femeie din statul american Rhode Island, care, potrivit nbcnews.com, mergea cu mașina spre serviciu, în Massachusetts, a descoperit, când a ajuns la destinație, un bărbat aproape dezbrăcat. Care se afla pe bancheta din spate a SUV-ului ei.
Cum de nu l-a zărit mai devreme? O posibilă explicație ar fi aceea că „musafirul” dormea. Iar șoferița a ascultat un podcast pe durata drumului, de aproape o oră, femeia ajungând să facă descoperirea abia când a ajuns la muncă.
Cum a fost găsit bărbatul
După ce femeia a sunat la numărul de urgență 911, autoritățile l-au găsit pe bărbat dormind în mașină. Cu o pereche de pantaloni scurți în jurul unui picior și o cămașă înfășurată în jurul unui braț, potrivit poliției. Oamenii legii l-au identificat pe bărbat – fiind vorba de un tânăr de 21 de ani, pe numele căruia fusese deja emis un mandat de arestare pentru intrare prin efracție.
Pare-se că acesta ar fi intrat în mașina femeii după ce aceasta a pornit vehiculul, dar apoi a revenit pentru scurt timp în casă. Tânărul a adormit apoi, după ce, anterior, ar fi consumat alcool și marijuana, potrivit aceleiași surse.
Particule de praf saharian în unele zone din România. Anunțul venit joi de la ANM – FOTO
O masă de aer cu particule de praf saharian a ajuns în România, reprezentanți ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) transmițând, joi, detalii cu privire la această situație. De altfel, nu e prima oară când apar astfel de particule de praf saharian pe teritoriul autohton.
Masa de aer ce conține particule de praf saharian a ajuns în România încă de acum două zile, extinzându-se, potrivit specialiștilor, din zona Moldovei către sudul teritoriului.
„Începând cu data de 23.08, la început în zona Moldovei (fig.1), apoi în extindere către sudul României (fig.2), circulația generală a aerului dinspre est către vest-sud-vest a favorizat transportul unei mase de aer ce conține particule de praf saharian de concentrații nu foarte ridicate”, s-a transmis joi după-amiază, în 25 august, pe pagina de Facebook a Administrației Naționale de Meteorologie.
Explicații de la ANM: Concentrațiile de praf saharian nu sunt foarte ridicate
Potrivit aceleiași surse, concentraţiile de praf saharian nu sunt foarte ridicate. În informarea de la ANM se oferă mai multe explicații în această privință.
„Având în vedere ca în vecinătatea nord-estică a României, presiunea atmosferică s-a menținut relativ ridicată și că acest câmp de presiune relativ ridicată ocupă aproape toată partea de nord-nord-est a continentului, a fost favorizată pe de o parte circulația estică a aerului la nivelul solului și pe de altă parte, staționarea sau concentrarea acestor particule de praf saharian în straturile de aer din imediata apropiere a solului (pentru că un câmp de presiune atmosferică ridicată este caracterizat de mișcarea aerului pe verticală, de sus în jos).
Concentrațiile de praf saharian nu sunt foarte ridicate, pentru că masa de aer care le conține a fost antrenată de circulația generală a aerului dinspre Asia peste Marea Neagră, Republica Moldova, sudul Rusiei și al Ucrainei și abia ulterior și peste România”, se mai menționează în mesajul postat pe pagina ANM-ului de pe rețeaua de socializare amintită.
Mâncare scumpă și foamete. Spectrul penuriei globale de îngrășăminte
Lipsa îngrășămintelor de bază, din care Rusia este un furnizor important, ar putea duce la explozia prețurilor la alimente anul viitor, precum și a foametei în lume, avertizează producătorii și analiștii pieței de îngrășăminte, la unison cu ONU.
Îngrășămintele sintetice NPK – fabricate din azot, fosfor sau potasă – nu au fost niciodată atât de scumpe: prețurile internaționale s-au triplat între 2021 și mijlocul acestui an.
În Europa, îngrășămintele NPK au atins un „maxim istoric”, deoarece sunt indexate la prețul gazelor, care reprezintă 90% din costurile de producție ale îngrășămintelor azotate, precum amoniacul și ureea.
Cu toate acestea, prețurile gazelor naturale continuă să crească, deoarece războiul dintre Rusia și Ucraina închide robinetul de aprovizionare către continent.
Pentru a-și menține profitabilitatea, câțiva producători europeni de îngrășăminte își încetează producția de amoniac, obținut prin combinarea azotului din aer și hidrogenului din gazul natural. O situație nemaîntâlnită de la criza financiară din 2008.
Săptămâna aceasta, primul producător polonez Azoty a anunțat că își suspendă 90% din producția de amoniac, iar primul producător lituanian Achema a anunțat și el închiderea fabricii sale pe 1 septembrie.
În Ungaria, Nitrogenmuvek este închis, iar uzina Borealis de la Grandpuits din Franța urmează să fie închisă în septembrie și octombrie.
Fermierii riscă, de asemenea, să rămână fără potasiu din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei, unul dintre principalii producători, și a sancțiunilor împotriva Belarusului, „responsabilă pentru o șesime din producția mondială”, potrivit lui Joel Jackson, director general și analist al pieței de îngrășăminte la BMO Capital Markets.
ONU a reiterat că îngrășămintele rusești ar trebui să aibă acces liber pe piețele mondiale „fără obstacole”, pentru a evita o criză alimentară mondială în 2023.
UE a ajuns să privească cu jind către viața bună din America
2022 poate fi amintit ca anul în care standardele de trai din SUA s-au îndepărtat cu adevărat de cele din Europa de Vest. O dovadă concretă este prăbușirea monedei euro până la paritatea cu dolarul, sau mai puțin, dar există și un sentiment mai general că decalajul se mărește.
Vechea poveste era simplă: veniturile pe cap de locuitor din SUA ar putea fi cu 30% mai mari sau mai mult, dar stilul de viață din Europa occidentală este mai puțin stresant și mai relaxant. Sistemele europene de sănătate și acoperirea lor aproape universală sunt, de asemenea, superioare. Această poveste se află acum în zdrențe.
Principalul factor de perturbare a fost reprezentat de piețele energetice, susține International Affairs. Statele Unite par să aibă într-adevăr independență energetică. Americanii se plâng de prețul ridicat al benzinei, dar modul lor de viață abia a fost afectat. În această vară, americanii au pornit în număr record în vacanțe.
Aprovizionarea cu energie către case și întreprinderi a continuat, deși creșterea prețurilor a creat o oarecare presiune.Dar situația din Europa este mult mai gravă. O mare parte din continent, dependent de aprovizionarea cu gaze din Rusia, se confruntă cu întrebări serioase cu privire la modul în care va trece iarna.
În Germania, căutările pe Google pentru „lemn de foc” au crescut brusc. Chiar și francezii, care depind în mare măsură de energia nucleară, se confruntă acum cu prețuri foarte mari și penurii grave.
Este greu de privit politica energetică europeană altfel decât ca pe o imensă eroare neforțată. Nu uitați că aprovizionarea cu energie este mult mai importantă decât ar putea sugera procentul din PIB-ul UE. Energia este sângele vital al civilizației moderne.
Prețul energiei arată cât de gravă este situația din Europa, iar iarna este doar la trei luni distanță. Germania plătește în acest moment aproximativ 600 de euro pe MWh pentru electricitate; până nu demult, în 2020, un preț de 100 de euro ar fi fost considerat foarte ridicat.
Și nu este vorba doar de prețurile majorate. Stresul legat de disponibilitatea viitoare a energiei contrazice una dintre motivațiile fundamentale care stau la baza statului social: să facă un cetățean să se simtă în siguranță și să aibă grijă de el.
Nu există o nervozitate economică și geopolitică comparabilă cu care se confruntă SUA și nu este clar când vor dispărea riscurile europene, dacă vor dispărea vreodată.
Pe măsură ce lumea va ieși din haosul actual, va fi din ce în ce mai evident că America s-a distanțat de grup.
Nu încercați să ghiciți următoarea mișcare a lui Putin. Doar ascultați ce promovează Moscova
Toate indicatoarele clipesc în roșu pentru Europa.Avertismentele cu privire la o recesiune de iarnă sunt din ce în ce mai puternice, moneda unică alunecă și piața energiei este deja în regim de criză. Dar guvernele europene sunt încă cu trei pași în urmă – în mare parte pentru că petrec prea mult timp ghicind următoarele mișcări ale Rusiei.
În schimb, ar trebui să acorde mai multă atenție la ceea ce promovează Moscova: neliniștea socială.Săptămâna trecută, Dmitri Medvedev, odinioară o speranță liberală pentru Rusia, care s-a transformat într-una dintre cele mai ascuțite voci împotriva Ucrainei, a scris o lungă postare pe canalul său Telegram în care îi îndemna pe cetățenii europeni să protesteze față de acțiunile „stupide” ale guvernelor lor (de exemplu, sancțiunile) și să le pedepsească pentru aceasta.
El a sugerat că europenii doresc legături mai strânse cu Rusia – care, la rândul ei, vrea să coopereze cu popoarele europene – dar că sunt ghidați greșit de politici prostești. Chiar așa, tovarășe Medvedev, cine nu-i iubește pe ruși? Kremlinul crede că Europa va arunca în cele din urmă prosopul și elaborează o strategie în două direcții pentru a-și realiza planul.
Pe de o parte, menține incertitudinea cu privire la aprovizionarea cu gaz, notează Bloomberg. Rusia nu trebuie să reducă în totalitate fluxurile pentru a provoca pagube – doar gândul la o iarnă fără gaz rusesc este suficient pentru a face ravagii. Mulți indicatori sugerează că Putin câștigă pe piețele energetice.
Între timp, cealaltă parte este ocupată să alimenteze tulburările sociale. Despre asta era vorba lui Medvedev. Președintele rus a vorbit și despre „sinuciderea economică” a Occidentului, iar trolli ruși au amplificat mesajul prin dezinformare pe rețelele sociale.
Visul Kremlinului
Europa nu acordă suficientă atenție mesajelor de război ale Rusiei. Conturile afiliate Rusiei inundă internetul cu narațiunea Kremlinului în legătură cu orice, de la redeschiderea gazoductului Nord Stream 2 la sancțiuni. De la începutul războiului, diplomații ruși și mass-media de stat au scris pe Twitter mult mai mult despre dependența Europei de gazul rusesc decât despre convingerea lor că Ucraina simpatizează cu “naziștii” (pretextul inițial al Rusiei pentru a invada), potrivit unei cercetări efectuate de Alianța pentru Asigurarea Democrației din cadrul German Marshall Fund, care urmărește dezinformarea rusă.
Scopul, susține Joseph Bodnar, care a efectuat cercetarea, este de a submina sancțiunile europene și de a răci sprijinul public pentru Ucraina, prezentând-o ca pe o piedică în ceea ce privește nivelul de trai. Replicarea protestelor vestelor galbene din Franța, dar în întreaga Europă, ar fi „scenariul de vis pentru Kremlin”, a spus el.
Uniunea Europeană a luat măsuri în februarie pentru a reduce la tăcere dezinformarea rusă prin închiderea unor instituții media precum RT – fostul Russia Today – și Sputnik. Dar oficialii recunosc că este greu de contracarat fiecare efort de propagandă de pe internet.
FMI prezice că Cehia, Slovacia și Ungaria se vor confrunta cu recesiune dacă Rusia va întrerupe livrările de gaze. Țări precum Bulgaria, una dintre primele care a fost oprită de Gazprom în aprilie, după ce a refuzat să plătească în ruble, spune că va trebui să reia discuțiile cu Rusia. Preocuparea este că gazul rusesc va fi însoțit de influență politică, ceea ce ar anula o mare parte din munca depusă de UE de la începutul războiului.
După cum au arătat crizele anterioare, o Europă cu mai multe viteze nu funcționează. Dacă nu reușește să ofere o soluție cuprinzătoare pentru cetățenii săi, impactul social va fi enorm. Și va alimenta direct propagandiștii ruși.
OPEC+ își apără intersele. Cu cât va urca prețul petrolului în lunile următoare
Prețul petrolului este posibil să revină la 125 de dolari în următoarele luni, din cauza ofertei restrânse de pe piață, a scăderii capacității de rezervă și a stocurilor scăzute, potrivit băncii elvețiene UBS.
Într-o notă de cercetare de joi, strategii UBS au declarat că ultimele remarci ale ministrului Energiei din Arabia Saudită, prințul Abdulaziz bin Salman, cu privire la o deconectare între prețurile futures ale petrolului și la mijloacele OPEC+ pentru a face față provocărilor de pe piață, inclusiv reducerea producției în orice moment, sugerează că „există o dorință de a apăra prețurile petrolului pentru a rămâne peste nivelul de 90 de dolari pe baril”.
„Continuăm să credem că elementele fundamentale indică prețuri mai mari. Capacitatea neutilizată este sub 2 milioane de barili pe zi, iar stocurile de petrol se află la un minim multianual”, au precizat autorii raportului.
„Uniunea Europeană intenționează să își reducă dependența de importurile de țiței rusesc până la 5 decembrie și de produsele rafinate până la 5 februarie. Acest lucru va provoca probabil unele perturbări, deoarece importurile de petrol rusesc în UE s-au ridicat la 2,8 milioane de barili pe zi în iulie. De asemenea, încetarea vânzărilor din rezervele strategice de petrol ale țărilor OCDE va elimina mai mult de un mld. bpd de aprovizionare începând cu luna noiembrie, ceea ce indică o înăsprire a piețelor la sfârșitul anului.”
Prețul petrolului a crescut în această săptămână după comentariile prințului Abdulaziz. Arabia Saudită, cel mai mare exportator din lume, conduce alianța OPEC+ a 23 de producători împreună cu Rusia.
Brent, punctul de referință global pentru două treimi din petrolul mondial, se tranzacționează în medie cu 0,47% mai mult, la 101,70 dolari pe baril. West Texas Intermediate, ecartamentul care urmărește țițeiul american, a crescut cu 0,31%, la 95,18 dolari pe baril.
Prețurile petrolului au fost volatile în acest an, Brent-ul urcând până la aproape 140 de dolari pe baril în martie, ca urmare a izbucnirii războiului Rusiei în Ucraina și a preocupărilor ulterioare privind aprovizionarea.
De la un joc video la realitate:supermașina de 3,6 milioane de dolari
Compania britanică McLaren a dezvăluit modelul Solus GT, o mașină creată inițial ca un concept virtual pentru jocul video GranTurismo și produsă acum într-o serie limitată de 25 de exemplare, toate rezervate.
Solus GT este un monopost ultraperformant și se mândrește cu o greutate de mai puțin de o tonă și cu forme aerodinamice care îi conferă o forță de apăsare de peste 1.200 kg. Poate ajunge la 100 de kilometri pe oră în aproximativ 2,5 secunde
Hypercarul este propulsat de un motor V10 de 5,2 litri și 840 CP, amplasat în poziție mediană spate, iar primele livrări sunt programate să înceapă în 2023.
Designul exterior și interior creat de echipa condusă de Robert Melville a rămas fidel layout-ului său virtual și se bazează pe principii aerodinamice dovedite, urmând filozofia stilistică McLaren „Totul pentru un motiv”, rafinată prin utilizarea celor mai recente tehnologii de cercetare, cum ar fi CFD (Computational Fluid Dynamics).
Deasupra habitaclului se află o priză de aer, ca în Formula 1, care este utilă pentru a canaliza aerul rece către motor, producând în același timp un sunet distinctiv.
Postul de conducere este la fel de important pe cât necesită o mașină de curse monopost. Vedeta spectacolului este volanul – al cărui design este unic în rândul mașinilor de serie McLaren – de asemenea, inspirat din Formula 1, cu un afișaj integrat în tabloul de bord și comenzi esențiale.
Pentru a spori implicarea emoțională a proprietarilor de Solus GT, scaunul este modelat după forma corpului șoferului, care primește, de asemenea, un costum de curse aprobat de FIA, o cască și un suport de siguranță HANS adaptat fiecărui proprietar.
Cea mai mare economie europeană are nevoie de un propriu Plan Marshall
O reformă energetică și investiții în infrastructură, așteptate de mult timp, ar trebui să înlocuiască tema uzată a austerității.
Atunci când cineva dă mereu același răspuns, indiferent de întrebare, există motive de suspiciune. Să luăm ca exemplu politica fiscală germană. Răspunsul după criza financiară globală? Austeritate. Criza datoriilor suverane europene? Austeritate. Invazia Rusiei în Ucraina? Încă o dată, răspunsul ministrului german de finanțe pare să fie austeritate.
Dar, spre deosebire de alte țări din UE, problema Germaniei nu a fost una de suprainvestiții sau de exces de capital, subliniază Financial Times. De aceea, austeritatea nu a făcut decât să amplifice subinvestițiile și a făcut ca economia sa să fie mai puțin rezistentă la ultimul șoc energetic.
Oferirea aceluiași răspuns în mod repetat nu trădează doar o lipsă de creativitate – pentru Germania de astăzi, mai multă austeritate este, de asemenea, calea greșită.
Episoadele succesive de turbulențe de la criza financiară mondială din 2008-2009 au făcut deja să sară în aer creșterea produsului intern brut german. Până în prezent, economia încă nu și-a recăpătat tendința de dinaintea crizei. Chiar înainte de invazia Rusiei în Ucraina în februarie, pandemia a scos la iveală vulnerabilitățile care decurg din subinvestițiile Germaniei. Împreună cu o populație îmbătrânită, acest deficit a contribuit la o creștere slabă.
Invazia Rusiei este cel mai recent șoc pentru cererea și oferta germană. Bundesbank și ministerul de finanțe par să considere că această lovitură dată economiei trebuie pur și simplu acceptată. Dar politicile fiscale și monetare mai stricte pe care le susțin ar suprima și mai mult cererea.
Pe plan internațional, austeritatea germană riscă să agraveze dezechilibrele comerciale și să tensioneze unitatea transatlantică.
Tensiunile dintre Occident și China – o piață de export cheie pentru produsele germane – au frânat deja economia germană bazată pe exporturi. Impulsul Chinei pentru autosuficiență, alături de fragmentarea lanțului global de aprovizionare, va pune și mai mult la încercare modelul de afaceri al Germaniei.
De aceea, guvernul de la Berlin trebuie să accepte faptul că schimburile comerciale cu UE sunt de șapte ori mai mari decât cele cu China și să recunoască faptul că trebuie să investească mai întâi acasă și în principal în principalii săi parteneri comerciali.
Europa este cel mai mare și mai deschis bloc comercial din lume. Însă toate avantajele acestei uniuni vor rămâne neexploatate dacă Germania nu își asumă un rol de lider.
Care este misiunea următorului guvern italian
Mario Draghi a îndemnat partidele care concurează pentru câștigarea alegerilor din Italia să respecte angajamentele de reformă ale țării, după ce coaliția de dreapta – fruntașă în sondaje – a dezvăluit propuneri economice costisitoare și a lăsat să se înțeleagă că ar putea renegocia planul de redresare finanțat de UE.
Vorbind la o conferință în orașul de coastă Rimini, într-una dintre ultimele sale apariții publice în calitate de prim-ministru, Draghi a declarat că perspectivele economice ale Italiei sunt „bune”, dar următorul guvern nu ar trebui să neglijeze înrăutățirea perspectivelor internaționale, criza energetică și obiectivele de reformă structurală convenite cu Bruxelles-ul.
Succesorul lui Draghi va trebui să abordeze încetinirea economiei, creșterea inflației și perspectiva raționalizării energiei dacă Rusia va reduce și mai mult livrările de gaze ca răspuns la sprijinul acordat de UE Ucrainei, la fel cum noul guvern va trebui să adopte un nou buget. Sarcini dificile.
Partidele eurosceptice din cadrul coaliției de dreapta, care ar putea obține între 47-50% din voturi la 25 septembrie, potrivit sondajelor, au lăsat să se înțeleagă recent că ar putea revizui detaliile planului de redresare a Italiei, în valoare de 200 de miliarde de euro, și reformele structurale, cum ar fi o nouă lege a concurenței, asociate cu acesta.
Blocul de dreapta este condus de partidul Frații Italiei, al cărui lider Giorgia Meloni este favorită pentru a fi următorul premier, și include Liga lui Matteo Salvini și Forza Italia( Silvio Berlusconi).
Această coaliție a dezvăluit propuneri care prevăd ample reduceri de impozite, o amnistie fiscală limitată și creșteri generoase ale pensiilor minime. O combinație a acestor măsuri ar costa peste 80 de miliarde de euro, potrivit estimărilor oficiale. Astfel de cheltuieli ar putea pune Roma pe un curs de coliziune cu Bruxelles-ul.
Italia a cheltuit deja 40 de miliarde de euro pentru a sprijini întreprinderile și gospodăriile care se confruntă cu creșterea costurilor. Conform sondajelor, energia și inflația au fost citate ca fiind cele două probleme cele mai presante pentru populație, iar experții cred că alegătorii vor fi influențați de propunerile privind modul de a limita creșterea facturilor la utilități și de a gestiona creșterile mai ample ale costului vieții.
Afacerile Generației Z. Milionarii self-made
Când designerul de modă pentru adolescenți Isabella Barrett, din SUA, avea 6 ani, ea câștigase deja primul ei milion de dolari datorită rolului principal din reality show-ului TLC, Toddlers&Tiaras.
Acum, Isabella are 15 ani și a pornit un nou business: linia de bijuterii Glitzy Girl, care i-a consolidat titlul de unul dintre cei mai tineri milionari self-made din America.
Un alt adolescent milionar, Pierce Woodward, de asemenea vedetă TikTok și designer de bijuterii cu sediul în SUA, a renunțat la școală când avea 16 ani.
Și-a înființat compania Brand Pierre, postând imagini cu modele de inele pe rețelele de socializare. Și-a cumpărat un apartament de lux și mașina de vis: un Mercedes 63 AMG. De asemenea, investește în criptomonede.
Cei mai mulți copii actori și personalități publice din SUA au „conturi krugin” care le stochează și protejează averea până împlinesc 18 ani.
Potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanță EY în rândul a 6000 de tineri din 17 țări, 65% dintre respondenții din Generația Z(60% numai din SUA) plănuiesc să-și conducă propria afacere în 10 ani.
În timp ce 37% dintre cei interesați să-și înființeze propria afacere citează influencerii și celebritățile din rețelele sociale ca fiind cea mai mare inspirație, 45% consideră că este mai benefic să audă despre înființarea propriei companii de la patroni.
În plus, adolescenții ar fi interesați de programe oferite la școală sau în afara școlii care să se axeze pe predarea spiritului antreprenorial.
280 de miliarde de euro, prea puțini pentru criza energetică din Europa
Politicienii europeni au alocat deja aproximativ 280 de miliarde de euro pentru a atenua durerea provocată de creșterea prețurilor la energie pentru întreprinderi și consumatori, dar ajutorul riscă să fie eclipsat de amploarea crizei.
În condițiile în care Rusia a redus livrările de gaze și întreruperile de energie electrică au micșorat și mai mult oferta, prețurile en-gros ale energiei au crescut de peste 10 ori față de media sezonieră din ultimii cinci ani.
Tensiunile s-au intensificat în contextul în care Moscova se pregătește să închidă conducta cheie Nord Stream1 pentru întreținere(31 august-2 septembrie), ceea ce a reaprins îngrijorările legate de o oprire pe termen lung care ar amenința eforturile de asigurare a unor rezerve suficiente pentru iarnă.
Guvernele de pe întregul continent și-au concentrat eforturile în principal pe reducerea facturilor la energie – o abordare care nu numai că ar putea fi depășită de creșterea prețurilor, dar riscă să agraveze criza.
Programe precum o reducere a impozitului pe gaz în Germania și o subvenție pentru încălzire în Polonia, fără restricții legate de nivelul veniturilor sau de eficiența energetică, sunt mai degrabă de natură să susțină cererea, decât să o limiteze.
„Acest lucru înseamnă să stingi focul cu benzină”, a declarat Joanna Mackowiak-Pandera, președintele grupului de reflecție Forum Energii, cu sediul la Varșovia.
Miniștrii din Uniunea Europeană ar putea organiza o reuniune de urgență pentru a discuta despre creșterea bruscă a prețurilor pe piețele de energie, în timp ce liderii dau un ton mai urgent. Republica Cehă, care deține președinția prin rotație a blocului, ia în considerare convocarea unei reuniuni pentru a dezbate ideea de a limita prețurile la electricitate.
Răspunsul politic de până acum riscă să ardă resursele financiare ale Europei și să intensifice o creștere a inflației, pe măsură ce economiile se clatină.
Este un indiciu al peisajului politic instabil, în care mulți lideri nu au sprijinul necesar pentru a lua decizii dificile. Emmanuel Macron și-a pierdut majoritatea în Adunarea Națională, partidul cancelarului Olaf Scholz a alunecat pe locul al treilea în sondajele de opinie din Germania, iar Italia așteaptă alegeri anticipate agitate.
În condițiile în care regiunea se îndreaptă deja spre recesiune, incapacitatea de a stăpâni criza energetică amenință să provoace tulburări sociale și revolte politice, în cazul în care criza de aprovizionare va provoca pene de curent și case neîncălzite în această iarnă. De asemenea, ar putea diminua sprijinul public pentru măsurile de pedepsire a Kremlinului pentru războiul din Ucraina.
Uniforma de rocker și cravata
Acest text n-are treabă cu fotbalul, ci cu România. „Doar Dinamo București” este o grupare generoasă. Și în același timp păguboasă, pentru că niciun milionar autentic nu s-ar asocia cu 20.000 de entuziaști care i-ar cere socoteală pe banii lui.
DDB are un nou șef. N-am auzit de el și îi voi acorda o perioadă de grație. I-am văzut poza. După ce că pare întors de la olimpiada de chimie, domnul cu aspect de tocilar mai e și aitist. Fără nicio legătură cu dumnealui, mă văd nevoit să dau iarăși definiția aitistului. Aitistul este combinația ideală de inteligență artificială, stupiditate naturală și propășire anticulturală.
Pun pariu că numărătorii de cornere din presa sportivă îl vor aprecia pe acest domn. Ziaricii au aceleași gusturi ca în martie 2014, când au fost complici la destructurarea fotbalului românesc. N-aș susține un aitist nici dacă ar fi din familia mea, pentru că aitiștii reprezintă victoria neantului digitalizat împotriva cărții.
Cu aitistul, Dinamo nu va ajunge în liga a patra. Oho, Liga a patra ar fi grea pentru Dinamo! Peste vreo doi-trei ani, Dinamo va juca în campionatul corporatist. Va avea meci greu cu Vodafone și nicio șansă în fața Kaufland.
În România de azi, aitiștii, absolvenții de Ștefan Gheorghiu de tip nou (SNSPA), vânzătorii de medicamente și rockerii sunt buni, iar medicii, profesorii și preoții sunt vinovați înainte de a se întâmpla ceva.
Așa arată lupta de clasă updatată. Și aceasta este noua societate, în care banca n-are bani. Cum adică „banca n-are bani”? Uite așa. Banca n-are bani. Băncile nu (prea) mai folosesc cash, există bănci care au renunțat și la angajați, dar îți iau doi sau trei la sută din orice tranzacție. Că doar n-or lucra gratis. În lumea asta, doar scrisul pe feisbuc e gratis. Până devii influencer.
Despre politică nu mai e nimic de zis, din moment ce marea conștiință a Uniunii Europene e domnița – premier a Finlandei, Sanna Marin. A umblat covidată prin cluburi, acum vreo doi ani, și nu i s-a întâmplat nimic. Ea are voie, pentru că poartă uniformă. Da, uniformă de rocker. Această uniformă de rocker și trotineta oferă impunitate. Atunci e dreptul meu de a protesta. Nu cred că am purtat cravată de zece ori în viața mea. Nici la nunți sau la televizor nu-mi pun cravată. Dar sâmbătă, pe plajă la Mamaia, voi defila în short, fără tricou și cu cravată.
Suspiciune de fraudă la BAC-ul de toamnă. Mai mulți elevi eliminați din examen – care ar fi motivul și unde se fac verificări!
S-au încheiat probele scrise din cadrul sesiunii august – septembrie 2022 a bacalaureatului, a doua sesiune din acest an a „examenului maturității”, însă până să se afle primele rezultate ale BAC-ului de toamnă din acest an, ce vor fi afișate după ce se vor fi terminat și probele de evaluare a competențelor (lingvistice și digitale), s-a aflat că în județul Mehedinți se fac de zor verificări.
Totul, după ce ar exista o suspiciune de fraudă. Pentru a se lămuri situația, mai multe comisii – inclusiv cea județeană de bacalaureat, dar și una de la Corpul de Control al Ministerului Educaţiei – fac cercetări.
Verificările se fac la Drobeta Turnu Severin, unde la Centrul de examinare de la Colegiul Economic „Theodor Costescu” mai mulţi elevi au fost eliminaţi din examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, după ce ar fi avut foi cu subiectele rezolvate, potrivit news.ro.
Cu ochii pe imaginile din centrul de examinare
„Este o suspiciune de fraudă. Avem comisia judeţeană de bacalaureat, comisiile de examen şi o comisie de la corpul de control al Ministerului Educaţiei care vizualizează înregistrările din centrul de examinare de la Colegiul Economic Theodor Costescu unde mai mulţi elevi au fost eliminaţi din examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, pe motiv că aveau foi cu subiectele rezolvate”, a declarat inspectorul şcolar general din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Mehedinţi, Alin Tomescu, pentru sursa citată.
Rămâne de văzut ce se va stabili în urma acestor verificări, urmând să fie întocmit un raport din partea acestor comisii, care să conțină concluziile verificărilor. Abia atunci se va ști dacă se confirmă sau nu această suspiciune.
Vă amintim că prima probă scrisă din cadrul BAC-ului de toamnă din acest an s-a dat pe 16 august, fiind vorba de cea la limba și literatura română, urmată pe 17 august de proba scrisă obligatorie a profilului. Pe 18 august elevii înscriși la a doua sesiunea a bacalaureatului din acest an au susținut prima scrisă la alegere a profilului și specializării, iar pe 19 august s-a dat proba scrisă la limba și literatura maternă.
„Toate sălile de examen au în dotare camere funcționale de supraveghere video și audio” – anunța Ministerul Educației cu o zi înainte de startul probelor scrise.
Accident în Capitală! Un autoturism și un autobuz STB s-au lovit! Doi oameni, grav răniți
Echipaje de salvatori și pompieri, dar și de poliție au intervenit, joi, la locul unui accident cu urmări grave ce a avut loc în București.
Din primele informații, un autoturism și un autobuz al STB s-au ciocnit, pe Șoseaua Panduri, din Capitală, fiind înregistrate victime. Doi oameni aflați în autoturismul implicat în accident au fost grav răniți, potrivit Digi24. Victimele urmează să fie duse la spital.
Șoferul autoturismului ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului, iar mașina s-a lovit de autobuz, potrivit sursei citate.
Din primele date, în autoturism s-ar fi aflat 7 persoane, inclusiv doi copii. Se pare că nu au fost persoane rănite din rândul celor aflate în autobuzul STB.
Rămâne ca polițiștii să facă cercetările menite să stabilească toate condițiile în care s-a produs acest accident rutier în care a fost implicat autoturismul și mijlocul de transport în comun, în București.
Cultură uriașă de canabis, descoperită într-o zonă muntoasă, greu accesibilă. Mii de plante, în solarii cu sisteme de irigare și ventilație – FOTO/VIDEO
Patru persoane au intrat în vizorul DIICOT-ului, după ce procurorii orădeni au făcut o percheziție într-o locație izolată, muntoasă și greu accesibilă din județul Bihor. Acolo unde au descoperit două solarii de mari dimensiuni, în care se aflau peste 2.600 de plante de canabis, în diferite stadii de dezvoltare, potrivit DIICOT.
Patru oameni au fost reținuți pentru 24 de ore, miercuri, de către procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea, persoanele respective fiind cercetate pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.
În cursul zilei de joi, va fi sesizat judecătorul de drepturi și libertăți cu propunere de arestare preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile, anunță aceeași sursă.
În comunicatul transmis joi de DIICOT se menționează că în cursul lunii iunie a acestui an, cele patru persoane cercetate în această cauză au cumpărat un teren în județul Bihor, în suprafață de peste 60.000 de metri pătrați, „în scopul înființării culturii de canabis, într-o locație izolată, muntoasă și greu accesibilă, înconjurată de pădure”.
Două solarii de mari dimensiuni, în care erau 2.628 de plante de canabis
Miercuri, în 24 august, procurorii DIICOT din Oradea, alături de poliţiştii Serviciului Antidrog – Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Oradea au ieșit pe teren, având un mandat de percheziție domiciliară. Ce au găsit la locația respectivă? „Două solarii de mari dimensiuni, amenajate în vederea cultivării plantelor de canabis, prevăzute cu sisteme de irigare și ventilație, în care se aflau 2.628 de plante de canabis, în diferite stadii de dezvoltare.
Masa vegetală, în greutate de 203 kg, a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor.
De asemenea, într-o anexă a imobilului percheziționat, a fost identificată o încăpere special amenajată pentru uscarea plantelor de canabis”, conform comunicatului DIICOT.
Aveau și dispozitive specifice de reglare a temperaturii și PH-ului din apă
Mai mult, anchetatorii au găsit, în aceeași locație, și echipamente specifice de ventilație, sisteme de irigat, hidrofoare, sisteme de iluminat, dispozitive specifice de reglare a temperaturii și PH-ului din apă, fertilizatoare, cântare electronice de precizie, precum și alte aparaturi specifice în cultivarea plantelor de canabis, potrivit DIICOT.
N-a fost singura percheziție făcută în acest caz. „Ulterior, organele de cercetare penală au pus în executare 3 mandate de percheziţie domiciliară în municipiul Oradea, la imobilele deținute de trei dintre cei patru inculpați, în urma cărora au fost identificate și ridicate sune de bani în valută și lei ( 10.945 de euro, 19.800 de lei), cântare electronice de precizie precum și mai multe telefoane mobile”, se menționează în comunicatul de presă transmis de DIICOT.
Restricții de viteză la metrou, ca urmare a unor lucrări. Până când va fi valabilă măsura și între ce stații
După ce mulți dintre călătorii care folosesc metroul ca mijloc de transport pentru a ajunge, de exemplu, la locul de muncă au remarcat, luna trecută, că au ajuns să aștepte mai mult ca de obicei pentru ca garniturile să ajungă în stații, mai nou s-a anunțat, de la nivelul Metrorex, că se fac lucrări. Și astfel s-a impus o restricție de viteză între două stații aferente unei magistrale intens circulate.
E vorba de magistrala 2 a metroului bucureștean și de o măsură ce limitează la 5 kilometri/oră circulația garniturilor pe o distanța de aproximativ 230 de metri, între stațiile Piața Romană și Piața Victoriei 1.
Până când va fi valabilă restricția de viteză
Din câte s-a anunțat oficial, restricția de viteză ar urma să fie valabilă până sâmbăta viitoare, pe 3 septembrie. „Pe Magistrala 2 de metrou, între Piața Romană și Piața Victoriei 1, pe o distanța de aproximativ 230 m a fost introdusă restricția de viteză de 5 km/ h, ca urmare a efectuării de lucrări la calea de rulare.
Restricția de viteză este valabilă până pe data 3.09.2022”, s-a anunțat, joi, 25 august, pe pagina de Facebook a Metrorex.
În mesajul postat pe rețeaua de socializare se precizează, totodată, că „la metrou, lucrările de infrastructură se realizează în fiecare noapte, când trenurile sunt retrase din circulație.”
Zilele trecute, în 16 august mai exact, se aflase că se introduc trenuri de metrou suplimentare. „În acest context, intervalul de succedare între trenuri va scădea la 9 – 10 minute, pe toată rețeaua de metrou fiind introdus un număr de 40 trenuri”, se transmitea într-un comunicat al companiei.
Citiți mai multe aici: Scad timpii de așteptare în stațiile de metrou. Se introduc trenuri suplimentare
Se spune adio vânzării de mașini noi pe benzină? Decizia majoră așteptată joi, 25 august
Se anunță schimbări semnificative pe piața auto americană, dar nu numai. O decizie importantă ar urma să fie luată joi într-un mare stat american. Și vizează posibila interzicere a vânzării de automobile noi cu motoare pe benzină.
Se așteaptă ca joi, 25 august, autoritățile de reglementare din California să emită reguli stricte pentru a interzice vânzarea de mașini noi pe benzină până în 2035, potrivit CNN.
California Air Resources Board (CARB) urmează să supună la vot o astfel de măsură în cursul după-amiezii acestei zile. Daniel Sperling, membru al consiliului de administrație CARB, s-a arătat „99,9%” încrezător că măsura va trece, conform aceleiași surse.
Ce urmează dacă măsura trece de vot
Dacă se va întâmpla acest lucru, ar fi una dintre primele astfel de interdicții la nivel mondial. Și ar putea avea implicații majore pentru piața auto din SUA, având în vedere cât de mare este economia Californiei.
„Acesta este cel mai important lucru pe care CARB l-a făcut în ultimii 30 de ani. Este important nu doar pentru California, ci este important pentru țară și lume”, a mai declarat oficialul.
Noile reguli ale consiliului ar stabili, de asemenea, cote intermediare pentru vehiculele cu emisii zero, concentrându-se pe modele noi. Începând cu modelele din 2026, 35% dintre mașinile noi, SUV-urile și pickup-urile mici vândute în California ar trebui să fie vehicule cu emisii zero. Această cotă ar crește în fiecare an, fiind de așteptat să ajungă la 51% din toate vânzările de mașini noi în 2028, 68% în 2030 și 100% în 2035, conform site-ului CNN.
Cum stau lucrurile în România
În urmă cu o săptămână, mai exact pe 17 august, Ministerul mediului anunța o premieră în piața auto- și anume faptul că în România vânzările de mașini noi electrice și hybrid au depășit, în primele șapte luni din 2022, vânzările de mașini diesel
„Vânzarea autoturismelor electrice și hybrid a depășit anul acesta, pentru prima dată, vânzarea autoturismelor cu motoare diesel, creștere datorată stimulentelor acordate prin Programul Rabla PLUS, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu”, conform sursei citate.
Conform Ministerului, analiza înmatriculărilor autoturismelor, în funcție de tipul de motorizare, în primele șapte luni din acest an, arată că:
✅autoturismele electrificate (full electric, hybrid plug-in și full hybrid) au o creștere de 106,4%, realizând o cotă de piață de 20,7% ✅înmatriculările autoturismelor echipate cu motoare diesel înregistrează o scădere de 29,3% față de primele șapte luni din 2021 și dețin o cotă de 14,1% din total.
✅Motorizările pe benzină ⛽înregistrează o creștere de 10,1% față de perioada similară din 2021, ajungând, astfel, la o pondere de 65,3% ✅ mașinile electrice (Full Electric) au ajuns sa reprezinte 7.9% din piața românească în primele 7 luni ale anului 2022, în timp ce în aceeași perioadă a anului 2021, reprezentau doar 1.9% din piață.
„Cifrele ne arată că ne apropiem cu pași repezi de sfârșitul erei diesel. Este primul an pentru România în care se cumpără mai multe mașini verzi decât autoturisme diesel. Este o tendință atât la nivel european, cât și la nivel național unde, în ambele cazuri, constatăm o scădere a vânzărilor mașinilor diesel cu aproape 30%, în prima parte acestui an. Dacă ne uităm la autoturismele full electrice, vedem o evoluție și mai spectaculoasă, o creștere a cotei de piață cu 300% în primele șapte luni, față de aceeași perioadă a anului trecut. Este un semnal că, pe de o parte, românii încep să înțeleagă din ce în ce mai bine importanța transportului nepoluant, pe de altă parte, este rezultatul clar al programului Rabla Plus. Pentru prima dată avem în România o planificare multianuală, cu accent pe creșterea stimulării pieței de auto verzi în următorii ani”, a susținut ministrul Barna Tánczos.
Nucleară în cazul Hunter Biden: un senator american acuză conducerea FBI că a ordonat agenților federali să nu cerceteze laptopul fiului președintelui!
Revine în atenție așa-numitul „scandal Bidengate”. Un politician republican, senator din Wisconsin, iese public cu acuzații la adresa FBI. Dezvăluirile vin la câteva săptămâni după perchezițiile făcute de agenții federali la vila lui Trump, din Mar-a-Lago.
E vorba despre dezvăluiri ce vin din direcția senatorului Ron Johnson. Oficialii FBI le-au spus agenților să nu investigheze laptopul lui Hunter Biden, fiul președintelui american, timp de luni de zile – jurând că biroul „nu va schimba din nou rezultatul alegerilor”, conform afirmațiilor avertizorilor făcute publice miercuri de senatorul Ron Johnson, potrivit nypost.com.
Ron Johnson i-a scris șefului Departamentului american de Justiție, cerând să se ia măsuri. „Aceste noi acuzații oferă și mai multe dovezi ale corupției FBI și reînnoiesc apelurile pentru a lua măsuri imediate pentru a investiga acțiunile FBI cu privire la laptop”, a scris Johnson într-o scrisoare adresată inspectorului general al Departamentului de Justiție, Michael Horowitz.
NEW: RonJohn says whistleblowers told him that after the FBI obtained Hunter Biden’s laptop, local FBI leadership told employees that “you will not look at that Hunter Biden laptop” & that the FBI is “not going to change the outcome of the election again.”https://t.co/DXgj5IqEh2
— Jerry Dunleavy (@JerryDunleavy) August 24, 2022
Ce le-ar fi spus conducerea FBI angajaților
Dezvăluirile oficialului nu se opresc, însă aici. Potrivit senatorului, „persoanele cu cunoștințe” au spus cabinetului său că nici mai mult, nici mai puțin decât „conducerea locală a FBI” ar fi încetinit investigarea laptopului după ce computerul a fost recuperat de la un atelier de reparații din Wilmington, în decembrie 2019.
Johnson a citat conducerea FBI care le-ar fi spus angajaților „Nu vă veți uita la acel laptop al lui Hunter Biden”, promițând că biroul nu va afecta deznodământul alegerilor din 2020 – o referire la redeschiderea de către FBI a investigației asupra serverului privat de e-mail al lui Hillary Clinton cu câteva zile înainte de alegerile din 2016.
Mai mult, republicanul a mai susținut, în baza spuselor avertizorilor (așa -numiți whistleblowers) în cauză, că FBI-ul ar fi început să examineze conținutul laptopului lui Hunter Biden abia după alegerile prezidențiale din urmă cu aproximativ doi ani.
It’s crystal clear – President Biden was lying through his teeth to the American people about Hunter Biden’s corrupt business dealings. pic.twitter.com/wlayelhA17
— Senator Ron Johnson (@SenRonJohnson) August 18, 2022
Baza SUA din Siria, atacată cu rachete! Pe cine acuză americanii de această lovitură – VIDEO
Trei militari americani au fost răniți în două atacuri cu rachete asupra facilităților care găzduiesc trupe americane în Siria. Informația a fost anunțată de Comandamentul Central al SUA, printr-un comunicat.
Un membru al serviciilor americane din Conoco (Mission Support Site Conoco) a fost tratat pentru o rană ușoară și a revenit la serviciu. Alți doi sunt în curs de evaluare, pentru răni ușoare.
Riposta forțelor americane
SUA au răspuns cu lovituri ale elicopterelor de atac Apache, a declarat un oficial militar. CENTCOM a anunțat că în urma acestui răspuns au fost distruse trei vehicule și echipamente care a fost folosit pentru lansarea unora dintre rachete, potrivit nbcnews.com. Două sau trei persoane suspectate că ar fi militanți susținuți de Iran, despre care se crede că sunt responsabili pentru lansarea rachetelor, au fost ucise.
U.S. forces in attack helicopters responded Wednesday to rocket attacks in Syria, destroying vehicles and equipment and killing as many as three Iran-back militants, according to a Central Command news release.https://t.co/2sOZc6v1qI
— Stars and Stripes (@starsandstripes) August 25, 2022
„Monitorizăm îndeaproape situația”, a declarat generalul de armată Michael „Erik” Kurilla, comandantul CENTCOM, potrivit aceleiași surse. „Avem un spectru total de capacități de a atenua amenințările în regiune și avem toată încrederea în capacitatea noastră de a ne proteja trupele și partenerii de coaliție de atacuri.”
Atacurile au început în jurul orei 19.20, ora locală în Siria, iar întregul incident, inclusiv atacurile și răspunsul militar al SUA, a durat aproximativ două ore. Nu se știe încă ce grup militant s-a aflat în spatele atacurilor.
US helicopters strike several targets used by Iran-backed militants to fire rockets wounding American troops in northeastern Syria, American military says https://t.co/ofev9f8W4v
— TRT World (@trtworld) August 25, 2022
#Syria– Unknown number of #US troops injured in two separate rocket attacks in #DeirEzZour.
US responded with strikes from Apache attack helicopters. Unknown number of
Iran backed militias also killed. pic.twitter.com/5sNVmlwKza— Mete Sohtaoğlu (@metesohtaoglu) August 24, 2022
CENTCOM forces respond to attempted coordinated rocket attacks
at Conoco, Green Village bases in northeast Syriahttps://t.co/J4sc7zHDdj pic.twitter.com/tXEo8IpPNZ— U.S. Central Command (@CENTCOM) August 24, 2022