Datoria externă a României a crescut cu aproape 700 de milioane de euro, potrivit datelor BNR furnizat la mijlocul lunii iunie. Aceasta a avansat în aprilie 2020, până la 106,5 mld. euro. Și pandemia a îngreunat situația financiară în România, și-așa precară.
Cu toate acestea, Guvernul și-a făcut planuri SF de relansare economică. Oficialii nu au mai ținut cont că țara a înglodată în datorii și au lansat idei fantastice de investiții pe timp de criză în economie, infrastrucură, sănătate, educație, etc.
Potrivit calculelor Ministerului de Finanțe, România împrumută în fiecare zi câte 80 de milioane de euro, fără a lua în calcul și dobânzile suplimentare. În fiecare minut, țara noastră împrumută 58.936 de euro, la care se adaugă și dobânzile. Datoria externă crește astfel cu o rată de 982 de euro pe secundă, scrie stiripesurse.ro, citând oficialii BNR.
Împrumuturile sunt contractate pentru finanțarea deficitului bugetar de 6,7% din PIB (de exemplu plata cu investițiile programate, lucrările publice, salariile din sistemul bugetar, ajutoarele sociale), cât și pentru refinanțarea datoriei publice guvernamentale scadente în anul 2020.
România, dependentă de împrumuturi
Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a ieşit pe 19 mai 2020 pe pieţele externe şi a împrumutat 3,3 miliarde de euro într-o emisiune de eurobonduri structurată pe două tranşe, 5 şi 10 ani, la care investitorii au introdus ordine de 13 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg.
Iniţial, statul a avut un împrumut indicativ de 3 miliarde de euro, dar ulterior, spre închiderea procedurii de finanţare, a suplimentat suma cu 300 de milioane de euro.
Astfel, împrumutul accesat de ministrul Cîţu, cel mai probabil pentru a acoperi golul uriaş în deficitul bugetar, are următoarea structură: 1,3 miliarde de euro pe cinci ani, o tranşă la care investitorii au introdus ordine de 4,4 miliarde de euro, iar celălalt cu o valoare de 2 miliarde de euro pe 10 ani la care investitorii au introdus 8 miliarde de euro.