Cronica ultimelor evenimente importante din fotbal au facut-o, succint si inspirat, 2 ziaristi. Referindu-se la a doua cadere a Romei in fata lui Mircea Lucescu, Tolontan a scris „dupa ce s-a retras generatia lui Popescu si Hagi, Lucescu a dus lupta cu exigenta de top a Europei”. Corect si trist. De când s-a retras Hagi, un bunic de 65 de ani a infiat fotbalul nostru orfan. Autopsia mascaradei Steaua-Brasov 0-3 i-a prilejuit lui Dan Dumitrescu o taietura chirurgicala de mare finete. „Mihai Stoica a luat in fata suporterilor pozitia prin care a intrat in fotbal. Gestul sau jegos a deposedat de sens pâna si umilinta. Cabotinism paranoic!”.
Adaug doua teme. Mutu si meciul Rapid-Dinamo. Cei ostili lui Mutu pedaleaza pe ideea ca acesta n-ar trebui chemat, deoarece in ultimii doi ani a jucat doar vreo patru luni. Un alt argument al contestatarilor este legat de faptul ca reporterizdele si paparatoii vor distruge atmosfera de la nationala inaintea meciului cu o echipa de lupta ca Bosnia. Aparatorii lui Mutu sustin ca noi nu suntem Franta sau Germania, ca sa ne permitem a renunta, intr-un moment atât de greu, la un fotbalist care a marcat peste 100 de goluri in Campionatul Italiei. Personal, nu cred ca avem de ales intre disciplina mediocrilor si talentul urias, fisurat de capricii. Sunt convins ca Razvan Lucescu poate face in asa fel incât sa aiba loc si unii, si altii, si unii de altii.
In fine, la sfârsitul saptamânii, vom avea derby-ul (un cuvânt consacrat si nepotrivit) Rapid-Dinamo. Cele doua pravalii nu sunt superioare Stelei. Iar antrenorii, cu nimic mai buni – ca sa nu zic direct, sunt mai slabi! – decât Lacatus. Asa ca voi fi foarte transant. Daca Lacatus a plecat, e cazul ca perdantul, Sumudica sau Andone, sa-l urmeze.