Desi se baga de buna voie in politica, doamnele acuza obligatoriu misoginismul masculin, care le impiedica pe ele sa ocupe locurile meritate. Chiar daca se plâng, niciuna nu pleaca, dovada ca lucrurile nu stau deloc asa de rau pentru ele.
Subiectul femeilor care vor sa se afirme in viata publica a fost pe larg dezbatut in cadrul simpozionului organizat de Fundatia Crestin-Democrata (condusa de Teodor Baconschi) pe aceasta tema.
Aici, democrata Sulfina Barbu a reluat subiectul mult indragit al cresterii ponderi feminine in politica româneasca prin intermediul unei legi. O lege care „se impune” in opinia ei, din moment ce politicienii barbati prefera doar sa tina discursuri „ipocrite si duplicitare” pe acest subiect, dar nu fac nimic pentru promovarea colegelor dornice de afirmare.
Nici partidele in intregul lor nu au o atitudine potrivita fata de sexul frumos, considera Sulfina Barbu, care acuza formatiunile politice de „o neincredere structurala in capacitatea femeilor de a face fata in acest mediu”.
Adevarat model in ceea ce priveste ascensiunea politica in lipsa oricaror reguli de discriminare pozitiva, Elena Udrea sustine si ea ca barbatii nu au niciun chef de concurenta intr-un domeniu pe care-l considera doar al lor: „Un barbat sustine o femeie când vrea sa decoreze casa, sa-si faca un ONG, dar daca o femeie are pretentia, are tupeul sa-si aroge dreptul de a activa in politica, intra in conflict cu barbatii”.
*Discriminate, discriminate, dar le merge bine*
Desi se plâng ca sunt discriminate, marginalizate, blocate la periferia politicii de masculii cei rai, femeile care evolueaza in aceasta zona pot fi cu adevarat invidiate. Dovada in acest sens stau declaratiile de avere/interese pe care doamnele ajunse in demnitati publice trebuie sa le completeze.
Casele, masinile, bijuteriile, afacerile, completate cu hainele si accesoriile de firma pe care le etaleaza zi de zi, probeaza bunastarea la care au ajuns femeile bagate in politica, intr-un timp relativ scurt. Acestea ar putea fi de altfel si beneficiile care le fac sa ramâna intr-un loc in care nu sunt dorite si apreciate, asa cum singure se plâng ori de câte ori li se ofera ocazia.
ANA-MARIA LUDATSER
SIMONA BĂDULESCU