Am primit o oferta pe care nu o pot refuza si trebuie sa ma mut urgent in sectorul 1. Am auzit ca sectorul asta e cel mai bengos din Bucuresti, e mare, e misto, e bazat. Dar, cum posed una bucata buldog pitic si balos, pe nume Bursuc, treaba cu mutatul devine o paradigma. Una a comunicarii.
Am auzit eu la teveu ca bezmeticii astia din consiliul intiiului sector al Capitalei au dat o lege de berbec care pune ciinii cu botu’ pe labe. Cica, auzi tu, eu, proprietarul lui Bursuc, o sa primesc amenda daca balosu se pune pe latrat in apartamentul din noua garsoniera cumparata. 800 de lei, de bistari, de marafeti, de lovele, opt batrine. Latra Bursuc, vine politia comunitara la usa si ma copleseste cu o fituica. Acum, ca mai am ceva vreme pina ce sa ma mut, m-am gindit la o solutie. Bursuc vrea sa comunice. Primaria ii zice ca nu poate, ca deranjeaza vecinii (in principal pe tinereii de 90 de ani care asculta cu paharu’ pe usa de la intrare).
Asa ca, de vreo doua saptamini merg cu balosu la scoala de limbi straine pentru animale de companie. Bursuc trebuie sa invete sa miaune, pentru ca mieunatul nu este amendat, inca. Bursuc e un elev minune, invata repede, doar ca am o singura problema cu el.
In loc sa miaune, ca sa induca audienta in eroare, Bursuc a inceput sa vorbeasca de-a dreptul. Si-n româna si-n germana, dar mai ales in engleza. Acum, am scapat, cred, de problema cu amenda, pentru ca nimeni n-o sa-si dea seama ca Bursuc nu e un buldog balos, ci o sa jure ca e om. Dar am dat de alta belea…
Daca administratorul, care am inteles ca e un tinerel colonel in (post)rezerva, vrea sa-l puna pe Bursuc la intretinere? Ca vorba aia, pina la urma e doar un ciine, nu-i om. E glas de om, dar e ciine. Ati inteles? Si sigur o sa-l puna la intretinere, mai ales ca Bursuc nu mai latra deloc acum, in schimb, cind aude vreo „miscare”, latr… pardon, spune rapid patru cuvinte: Bitte, bitte, fuck you. Ma rog, trei cuvinte…