După mai bine de trei ani de război, ucrainenii sunt din ce în ce mai nerăbdători să ajungă la un acord care să pună capăt luptei împotriva invaziei RusieiDupă mai bine de trei ani de război, ucrainenii sunt din ce în ce mai nerăbdători să ajungă la un acord care să pună capăt luptei împotriva invaziei Rusiei, potrivit unui nou sondaj Gallup.
Entuziasmul pentru un acord negociat reprezintă o inversare bruscă față de 2022 – anul în care a început războiul – când Gallup a constatat că aproximativ trei sferturi dintre ucraineni doreau să continue lupta până la victorie, notează AP.
În prezent, doar aproximativ un sfert dintre ucraineni sunt de aceeași părere, iar sprijinul pentru continuarea războiului scade constant în toate regiunile și grupurile demografice.
Pe linia frontului de 1 000 de kilometri care șerpuiește din nord-estul până în sud-estul Ucrainei, unde au murit zeci de mii de soldați de ambele părți, armata Rusiei capturează mai mult teren.
Șapte ucraineni din zece spun că țara lor ar trebui să încerce să negocieze o soluție cât mai curând posibil. Majoritatea nu se așteaptă la o pace durabilă prea curând. Doar un sfert spun că este „foarte” sau „oarecum” probabil ca luptele active să se încheie în următoarele 12 luni.
În urmă cu trei ani, aproximativ două treimi dintre ucraineni aprobau conducerea Statelor Unite. Acest procent a scăzut la 16% în ultimul sondaj.
De asemenea, ucrainenii sunt mult mai puțin optimiști în privința acceptării țării lor în NATO sau Uniunea Europeană în următorul deceniu decât erau în urmă cu doar câțiva ani. O treime dintre ei se așteaptă ca Ucraina să fie acceptată în NATO în următorii 10 ani, în timp ce aproximativ un sfert cred că acest lucru va dura cel puțin 10 ani, iar o treime consideră că nu se va întâmpla niciodată.
Cifrele sunt în scădere față de 2022, când aproximativ două treimi dintre ucraineni credeau că aderarea la NATO va avea loc în următorul deceniu. Jumătate (52%) dintre ucraineni se așteaptă acum să facă parte din UE în următorul deceniu, față de 73% în 2022.
Pe de altă parte, Ucraina riscă să rămână fără bani: deficitul de finanțare se va mări semnificativ anul viitor dacă Rusia își continuă atacurile intense, iar Kievul nu dă curs cererilor de reformă din partea creditorilor străini.
Guvernatorul Băncii Centrale, Andri Pîshnîi, a declarat pentru Reuters că doar aproximativ o treime din cele 65 de miliarde de dolari necesare atât pentru 2026, cât și pentru 2027 au fost promise, iar pentru restul se poartă discuții.
Un sondaj efectuat în rândul a opt economiști de către Centrul pentru Studii Economice, un think-tank cu sediul la Kiev, a arătat că Ucraina va avea nevoie de finanțare externă între 39 de miliarde de dolari – suma din acest an – și aproximativ 58 de miliarde de dolari pentru anul viitor.
