Un nou soc loveste in plin lumea Justitiei, dupa ce Consiliul Superior al Magistraturiii nu a avizat cererea Directiei Nationale Anticoruptie privind arestarea Elenei Burlan Puscas, judecatoare la Tribunalul Bucuresti, dupa ce procurorii anticoruptie au declansat deja inceperea urmaririi penale impotriva acesteia.
Dosarul se anunta inca de pe acum unul spectaculos, tinand cont ca judecatoarea, nimeni alta decat sotia fostului fotbalist Marcel Puscas, cel care recent si-a anuntat public retragerea din fenomenul fotbalistic dupa ce a candidat fara succes pentru functia de presedinte al Federatiei Romane de Fotbal a lasat deja sa se inteleaga ca este nevinovata si ca, de fapt, ar fi fost „decapata” de DNA. In schimb, procurorii sustin prin cererea care nu i-a convins pe membrii CSM ca, in perioada 2009 – 2010 judecatoarea ar fi primit nu mai putin de 50.000 de euro din partea unor membri ai unui temut clan interlop pentru a-i scapa din arestul preventiv si chiar a le da, in cele din urma, pedepse cu suspendarea executarii.
Bani de la interlopi
Elena Burlan Puscas este acuzata ca din postura de judecator la Tribunalul Bucuresti ar fi fost platita cu suma totala de 50.000 de euro de patru inculpati, dintre care doi cercetati pentru tentativa de omor calificat pentru a-i favoriza pe membrii clanului interlop din care acestia faceau parte. 
Astfel, judecatoarea Burlan – Puscas ar fi dispus inlocuirea masurii preventive cu masura obligativitatii de a nu parasi localitatea de domiciliu si, in cele din urma chiar a pronuntat pedepse cu suspendarea executarii pentru toti cei implicati in respectivul dosar. In ciuda acestor acuzatii extrem de grave ale procurorilor, judecatoarea sustine ca tot dosarul nu este decat o „facatura”, inventia unui condamnat care astfel, dupa noua ani de la comiterea presupusei infractiuni ar incerca acum sa negocieze conditii mai favorabile de arest. De asemenea, in sustinerea nevinovatiei sale Elena Burlan Puscas insista ca denuntul a fost facut dupa atata timp si ca, din ce isi aduce aminte, a pronuntat acele sentinte deoarece speta se referea doar la o „incaierare” intre clanuri.