Nici bine nu ajunsese cauza pe masa Parchetului General, fiind inregistrata undeva in prima parte a zilei, dupa ce DNA-ul a dispus o disjungere din dosarul mare, o parte din care a fost clasat de DNA, dupa verificari si audieri, ca procurorii de la PICCJ au aflat, asemeni opiniei publice, decizia Curtii Constitutionale in cazul sesizarii formulate de catre al doilea om in stat.
Astfel ca, la scurta vreme de cand presedintele CCR a dat detalii in legatura cu decizia pronuntata in cadrul sedintei desfasurate in a doua parte a zilei in curs, din partea Parchetului condus de Augustin Lazar a fost dat publicitatii un punct de vedere, cu accent pe faptul ca s-a luat la cunostinta de hotararea magistratilor CCR, dar si ca se asteapta motivarea deciziei de luni, „determinanta pentru viitorul curs al anchetei” in cauza inregistrata luni.
Punctul de vedere al PICCJ
Redam in cele ce urmeaza, integral, comunicatul institutiei conduse de Augustin Lazar:
„Biroul de informare si relatii publice din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa aduca la cunostinta opiniei publice urmatoarele:
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a luat cunostinta despre Decizia Curtii Constitutionale privind constatarea existentei unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Ministerul Public prin Directia Nationala Anticoruptie, decizie prin care instanta de contencios constitutional a constatat ca ”actiunea PICCJ – DNA de a-si aroga atributia de a verifica legalitatea si oportunitatea unui act normativ, respectiv OUG nr. 13/2017, cu incalcarea competentelor constitutionale ale Guvernului si Parlamentului, prevazute de art. 115 alin 4 si 5 din Constitutia Romaniei, respectiv ale Curtii Constitutionale, prevazute de art. 146 lit. din Constitutie” a generat un conflict juridic de natura constitutionala intre respectivele autoritati ale statului.
Motivarea Curtii Constitutionale va fi determinanta pentru viitorul curs al anchetei cu privire la infractiunile de favorizarea faptuitorului, prezentarea cu rea-credinta de date inexacte, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului, prev. de art. 8 alin 1 lit. b din Legea 115/1999, sustragerea sau distrugerea de inscrisuri, sustragerea sau distrugerea de probe ori inscrisuri, fals intelectual, ce constituie obiectul cauzei inregistrata pe rolul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cauza cunoscuta generic sub denumirea de ”Adoptarea Ordonantei 13”.”
Precizarile sefului CCR
„Daca Parchetul s-ar fi limitat in actiunea sa sa verifice daca in mod concret s-a savarsit vreo infractiune in legatura cu acele fapte, lucrurile s-ar fi derulat in mod firesc, fara aparitia unui conflict. Parchetul National Anticoruptie a inceput insa o actiune care s-a marcat prin descinderi la Ministerul Justitiei, audieri de la cel mai mic, pana la cel mai mare, in legatura cu felul in care s-a adoptat un act normativ”, a lamurit Valer Dorneanu decizia luata luni in cadrul sedintei CCR-ului.