„Educatia este stiinta de a asculta orice fara a-ti pierde stapanirea sau increderea in tine insuti” (Winston Churchill). De doua zile, vedem cum o banala tema de clasa a II-a a putut dezbina intreaga Romanie: ascultam orice, dar ne-am pierdut stapanirea de sine, nu mai avem incredere unii in altii, suspectam pe toata lumea si emitem judecati inainte de a asculta si tabara „adversa”. De ce s-a ajuns aici si cine are de castigat de pe urma unei societati inhaitate cu ura, minciuna si depravarea morala?
Ce-i trist, e ca nici macar nu exista interes pentru a gasi un raspuns la intrebarile astea. Mai degraba suntem preocupati de crucificarea unui dascal. Sau de condamnarea unor parinti inconstienti. Nu mai conteaza cine a gresit in cazul de la Iasi, vrem sange, se-nrosesc paginile ziarelor, cineva trebuie sa plateasca, domne! Dar, cine? Invatatorul de la Colegiul National „Mihai Eminescu”, fiindca a corectat cuvantul patinoar, scris corect de un elev al clasei a II-a? Sau tatal micutului, asa cum cer parintii celorlalti copii din clasa, care il acuza de manipulare si denaturarea adevarului pe Ionel Tarnoveski? Are dreptate vreuna din tabere?
Initial, s-a plecat de la informatia ca „patinoar” a fost schimbat in „patinuar”, o eroare de neiertat la un cadru didactic. Ulterior, au urcat pe scena mediatizarii si parintii copiilor din clasa cu pricina, a caror versiune este cu totul si cu totul diferita – invatatorul e un om minunat, enuntul exercitiului era cu totul si cu totul diferit, iar tatal revoltat ar fi, de fapt, un „parinte-problema”, el neaflandu-se la prima incercare de a lovi in dascal. In hora bascaliei a intrat chiar si ministrul Ecaterina Andronescu, de asociatii si inspectorate nici nu mai pomenim! Ca balciul sa fie balci si nimic sa nu se mai inteleaga, familia „victimizata” a revenit – poze si filmulete postate pe Facebook, din care aflam ca lucrurile au stat intocmai cum le-au povestit ei.
Balamuc total, caz de pacienti la Socola! Daca familia Tarnoveski are dreptate, cum de 28 de parinti au putut semna si emite un punct de vedere constientizand neadevarul expus acolo? Dar daca lucrurile nu stau asa, atunci avem un tata si o mama si o fiica (da, a aparut in peisaj si sora) inconstienti, care au jucat la ruleta viitorul unui copil minor si demnitatea unui invatator cu experienta?
Ce pretentii sa mai avem de la politicieni cand societatea insasi e asa cum o vedem mai sus? A-i cere unui parlamentar sa nu minta cand romanul de rand calca pe cadavre pentru mistificarea adevarului inseamna ipocrizie crasa.