A apărut motivarea deciziei pronunțate de Curtea de Apel Ploiești – de admitere a unei cereri în care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale.
Judecătorul Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploiești, a făcut publică motivarea prin care a decis suspendarea hotărârii Curții Constituționale (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024. Magistratul a expus argumentele care au stat la baza hotărârii sale.
Documentul are 20 de pagini. Iar în conținutul său, magistratul susține că judecătorii Curții Constituționale ar fi interpretat „în mod abuziv” legea atunci când s-au sesizat din oficiu.
Alexandru Vasile spune că prin anularea integrală a întregului proces electoral, „cetăţenii au fost lipsiţi de posibilitatea de a-şi alege candidaţii preferaţi” pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al României, potrivit antena3.ro.
Citiți și: Trump Jr. vine la București – Poza care va răsturna campania electorală!
Democrația este un mit. Noua DIKTATURĂ începe cu România
Eșecul unui stat numit România: fără voce, fără viziune, fără viitor!
Iată, conform sursei citate, câteva extrase din motivarea deciziei judecătorului Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești:
- Un prim motiv de nelegalitate, circumscris cerinţei privind cazul bine justificat, invocat de reclamantă, se referă la faptul că pârâta Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat.
- Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă, se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României.
- Un alt motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că actul administrativ normativ contestat a fost emis cu încălcarea termenului până la care ar fi putut fi pusă în discuţie posibilitatea anulării alegerilor, după ce anterior validase, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 turul I şi rezultatele acestui tur.
- Având în vedere principiul ierarhiei actelor normative reglementat prin aceste prevederi, Curtea reţine că, deşi conform dispoziţiilor art. 11 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 47/1992 „Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”, caracterul general obligatoriu nu poate fi atribuit şi hotărârilor Curţii Constituţionale, astfel că prevalează dispoziţiile din Legea fundamentală mai sus menţionate, care atribuie caracter general obligatoriu doar deciziilor Curţii Constituţionale, nu şi hotărârilor emise de instanţa de contencios constituţional.
- În prezenta cauză, Curtea reţine că Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost emisă pentru organizarea executării Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel că aceasta reprezintă un act administrativ cu caracter normativ.
- În prezenta cauză, Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, chiar dacă are o perioadă limitată de aplicare, vizând doar anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, aceasta nu are un destinatar identificat de la început, ci priveşte anularea procesului electoral cu caracter general, în privinţa tuturor persoanelor implicate în calitate de candidaţi sau alegători.
Prima reacție a BEC
Biroul Electoral Central (BEC) a reacţionat joi la decizia Curţii de Apel Ploieşti şi a transmis, într-un comunicat de presă, că activitatea tuturor birourilor electorale continuă.
„În vederea corectei informări a publicului în contextul pronunțării de către Curtea de Apel Ploiești a Sentinței nr. 135/24.04.2025, în dosarul nr. 301/42/2025, BEC aduce următoarele clarificări:
Actuală procedură electorală în vederea alegerii Președintelui României este reglementată atât de acte normative cât și de acte administrative cu caracter normativ, respectiv:
• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025;
• Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;
• Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025;
• Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;
• Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului și a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025.
În aceste condiții, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează actuala procedură de alegere a Președintelui României”, se precizează în comunicatul BEC.
Minuta deciziei de la CA Ploiești
Judecătorul de la Curtea de Apel Ploiești a admis, joi, o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale.
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluționarea definitivă a cauzei. Admite acțiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare”, potrivit minutei deciziei.
Decizia poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.