Valoarea medie a unei răscumpărări, solicitată de către hackeri unei companii din ţara noastră pentru deblocarea unor date confiscate în urma unui atac de tip ransomware, poate ajunge şi la 10.000 de dolari.În cazul persoanelor fizice, prenţiile sunt mai modeste –aproximativ 100 de dolari.
“Răscumpărarea în astfel de cazuri e mare. Până şi în România poate ajunge la 10.000 de dolari. Nu e vorba despre un sistem, ci este vorba despre sute de calculatoare afectate. (…) Înainte de declanşarea atacului propriu-zis, hackerii întreabă victima câte computere are infectate, semn că există o întreagă reţea, iar fiecare dintre infractori se ocupă de segmentul său. O grupare lansează ransomware-ul, alţii se ocupă să discute răscumpărarea, alţii adună banii, îi spală şi îi convertesc în alte tipuri de monede, carduri sau cash, după care şi-i împart între ei”, a explicat Costin Raiu, directorul Global Research & Analysis Team (GreaT) din cadrul Kaspersky. Multe instituţii financiare sunt în pericol din cauză că nu au personal instruit şi sisteme de protecţie suficient de bune. “Vorbim aici de e-mailuri capcană deschise de către angajaţi. E-mailul rămâne încă un vector important de infectare. Mai nou, există e-mail-uri în limba română perfect deghizate. Grupurile mari de hackeri sunt organizate, în sensul că fiecare component ştie să facă anumite lucruri foarte bine. A trecut vremea când exista un geniu care ştia să le facă pe toate. Unii sunt specializaţi pe infiltrare, alţii pe extragere, alţii pe şters urmele şi, probabil, că sunt unii care fac traduceri în aşa fel încât spam-ul trimis să sune cât mai bine şi să se adapteze la realităţile vremurilor”, spune Bogdan Pismicenco, directorul de vânzări al Kaspersky pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova. În cazul persoanelor fizice, majoritatea celor care plătesc au de recuperat poze de familie, informaţii personale, dar şi diverse acte, de pildă lucrarea de diplomă. Un studio recent al Kaspersky arată că doar 36% din companii utilizează, în prezent, servicii de informaţii despre ameninţări, în timp ce 31% dintre respondenţi intenţionează să le folosească în următoarele 12 luni.