Concret, este vorba de cantitatea de 4.345,1 tone in 2018 ,o crestere fata de 4.159,9 tone in anul precedent, stimulata de cele mai mari achizitii de aur efectuate de bancile centrale dupa 1967, care au contribuit la un avans de 4% a cererii globale de metal galben.
Bancile centrale au achizitionat 651,5 tone de aur in 2018, cu 74% mai mult decat in 2017 si totodata a doua mare cantitate de aur achizitionata vreodata intr-un an de aceste institutii, se arata in raportul Consiliului Mondial al Aurului (WGC). Pe primele pozitii ale tarilor care si-au majorat rezervele de aur se numara China, Polonia, Rusia, Turcia si Kazahstan. Achizitiile de aur ale bancilor centrale se vor situa la un nivel ridicat si in acest an, la fel ca si cererea venita de pe primele doua mari piete mondiale, China si India, care vor consuma 900-100 de tone, respectiv 750-850 de tone de aur in 2019, spune Alistar Hewitt, directorul de studii de piata al WGC. Cererea mondiala de aur pe ansamblul unui an nu a mai coborat sub pragul de 4.000 de tone dupa 2009. Investititiile de retail in monedele si lingourile de aur au crescut cu 4% pana la 1.090,2 tone, stimulate de o crestere de 222% a cereri in Iran pana la 62 de tone. Chair daca interesul investitorilor financiari in aur este in scadere (68,9 tone, cu 67% mai putin fata de 2017), lucrurile s-au schimbat in cursul anului 2018, dupa cresterea incertitudinilor economice in China si in alte parti ale lumii, aurul este considerat traditional on investitie sigura. Cand este vorba de bijuterii, cererea a ramas nemodificata la 2200 de tone, asta pentru ca desi China Rusia si Statele Unite au inregistrat avansuri, piata a avut un declin major in Orientul Mijlociu si India, al doilea cel mai mare consummator mondial.