Fostul edil al orașului Iași se întoarce după gratii! Gheorghe Nichita a aflat, marți, decizia instanței, în cauza cunoscută în spațiul public drept „dosarul Amanta”. Magistrații ieșeni s-au pronunțat în 30 august, decizia fiind definitivă.
Gheorghe Nichita a fost condamnat definitiv, marţi, la cinci ani închisoare cu executare pentru instigare la abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a folosit resursele şi angajaţii Poliţiei Locale Iaşi pentru spionarea amantei sale, potrivit agerpres.ro. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Iaşi.
Fusese eliberat condiționat în toamna anului trecut, după o condamnare în alt dosar
Astfel, Gheorghe Nichita se întoarce în penitenciar, el fiind eliberat condiţionat în octombrie 2021, menționează aceeași sursă. Liberarea condiționată a venit după fostul primar din Iași ce executase doar o parte din cei cinci ani închisoare primiţi într-un dosar de corupţie.
În primă instanță, Nichita fusese condamnat, în toamna anului 2020, la 5 ani și 2 luni de închisoare în așa-numitul „dosar Amanta”, decizia fiind luată de Tribunalul Iași.
Citiți și: Dosarul „Amanta ” a fost finalizat. Gheorghe Nichita, condamnare usturătoare
„În perioada 25 decembrie 2013 – 30 aprilie 2015, inculpatul Nichita Gheorghe, abuzând de funcţia deţinută, respectiv primar al Municipiului Iaşi, l-a determinat pe inculpatul Hliboceanu Liviu Mihai să îşi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu prin folosirea necorespunzătoare a resurselor materiale şi umane ale Poliţiei Locale a Municipiului Iaşi. Concret, primarul Nichita Gheorghe l-a determinat pe directorul general al Poliției Locale Iași, Hliboceanu Liviu Mihai, să dispună personal sau cu ajutorul inculpatului Avârvarei Ştefan, funcţionarilor din cadrul Poliţiei Locale a Municipiului Iaşi, să efectueze activităţi de investigaţii în teren sau de supraveghere operativă a unei persoane şi a persoanelor din anturajul acesteia, cu consecinţa prejudicierii intereselor legale ale Poliţiei Locale a Municipiului Iaşi şi producerii unei pagube în cuantum de 13.429,13 lei (prin folosirea resurselor materiale şi umane ale respectivei instituţii)”, anunțau reprezentanții DNA-ului în decembrie 2015, cînd a fost trimis în judecată dosarul.