A spune despre Klaus Iohannis ca nu il vad patriot pe cat vrea el sa arate nu cred ca este o calomnie. Si nici insulta nu este. Nu il acuz de vreo infractiune, ca sa se simta ofensat, caci lipsa de patriotism nu e o fapta penala. Este doar o imagine pe care ochiul meu asa o percepe. Sigur, este un gest frumos ca isi duce mana la inima cand se canta imnul, dar, daca imi aduc aminte cum instiga romanii impotriva romanilor, deja cochetez cu ideea ca a vazut prea multe filme americane indoielnice.
Discursurile lui gem de cuvinte frumoase, de apreciere si bun-simt. Ne iubeste pe toti la fel de mult. De aia si cred ca ne imparte in romanii lui si restul. Cand se amesteca in politica scoate cele mai chibzuite cuvinte, incepand cu „o gasca de penali” si incheind cu „terminati cu topaiala fiscala”. Cred ca se refera la Calusarii, dans prea dinamic pentru el. Poate prefera Dansul fetelor de la Capalna, mai lent, cam ca o vorbire de ardelean plictisit.
Romania ii face in ciuda
Domnul presedinte – si nici acum nu sunt dumirit de ce il scriu unii cu litera mare – a repus recent pe tapet un plan de care uita periodic. Cand ciclul amneziei expira, il scoate de prin sertare si ne vorbeste iar de el. Este minunatul Proiect pentru Romania. Nu fiti chitrosi, ca suna bine. Dar, cam atat, doar suna. Daca arunci un ochi pe site-ul Presedintiei, descoperi ca totusi s-ar lucra la Proiect. Afli ca, in 2018, bunaoara, n-a vut loc nicio reuniune a grupurilor de lucru. Ce vrea Proiectul? Vrea o Romanie prospera si moderna. Ce frumos, Doamne! Nu altfel decat cea de care vorbeste in fiecare discurs ba in tara, ba la Bruxelles. Exact aceeasi. Ghinion, caci Romania i-a facut si inca ii face in ciuda. Desi el ii sta in frunte si o reprezinta pana si in Tenerife, cand e in concediu, Romania se asaza pe labele din spate si nu prospera. Dar nici cu modernizarea nu sta mai bine, e la acelasi stadiu.
Aveti consens proaspat?
Ne explica domnul presedinte ca romanii au nevoie de o viziune integratoare, pe termen lung, nu una a intereselor politice de moment. Nu vine cu explicatii, asa ca nu aflam cui apartine viziunea. Lui, Uniunii Europene, SUA? Nu cred ca e vorba coalitia PSD-ALDE, ea sigur intra la interese politice de moment, la cat de mult o iubeste Iohannis. Si stati, ca am mai aflat ceva. Anume, ca „Presedintele Romaniei considera ca un astfel de demers poate fi conturat numai prin consens si pus in slujba unui obiectiv care sa-i uneasca pe cetatenii acestei tari”. Traduceti fiecare, acasa, si vedeti ce intelegeti. Eu, de exemplu, nu am inteles de ce „Presedinte” cu „P” si daca unirea cetatenilor acestei tari se refera la romanii lui sau la noi. Eu, oricum, nu pot sa fiu un roman de-al lui. Imi lipseste consensul si, pe vremea asta, dracu’ bate supermarketurile sa intrebe daca au asa ceva sau cand aduc.
Pacaleala cu discursul
Recent, domnul Iohannis a vorbit, din nou, despre Proiectul de tara. Va mai vorbi, cred eu, de inca vreo zece ori pana la sfarsitul lui noiembrie. Ca niciodata. Nu pentru ca l-ar inghesui din urma vreun ceva nerealizat, ci pentru ca este Anul Centenarului. 100 de ani de la Marea Unire nu se pot celebra cu discursuri la Bruxelles, trebuie ceva local, patriotic, sa planga romanul ca prostul cand se uita in gura lui. Trebuie ceva care sa faca sa tresara statuile din Alba Iulia si megafoanele cu urale si aplauze inregistrate. Ceva care sa infioreze sanii sepepistelor, pe sub bundita, daca nu de bucuria prinderii in hora cu Iohannis, macar de frigul de la 1 Decembrie. De aia si spun ca Proiectul pentru Romania e numai bun de scos in fata. Ceva care sa ne arate ca patriotismul nu e o vorba in vant, ci un discurs.