Dupa ce seful statului a anuntat personal, intr-o declaratie sustinuta miercuri dupa-amiaza, la Cotroceni, ca le-a scris premierului si celor doi presedinti ai Camerelor Parlamentului, s-a aflat ce anume contine documentul pe care Klaus Iohannis l-a adresat Vioricai Dancila, lui Calin Popescu Tariceanu si, respectiv, Marcel Ciolacu.
In ampla scrisoare in cauza sunt trecute „solutiile identificate la nivelul grupului de lucru al Administratiei Prezidentiale” – constituit zilele trecute, dupa controversele de natura organizatorica invocate urmare a cozilor formate in unele tari in care au mers romanii la vot – solutii care, considera Cotroceniul, „se impun a fi introduse rapid in legislatia electorala”.
Din cate se poate vedea din documentul facut public de Presedintie, si care va ajunge in atentia politicienilor aflati in a doua, a treia si respectiv a patra functie in stat, intre variantele identificate de respectiva comisie se numara „debirocratizarea procesului de votare in sectiile de votare din strainatate”, „marirea numarului de sectii de votare din strainatate”, dar si „introducerea votului anticipat pentru alegerea Presedintelui Romaniei”. Si, respectiv, „extinderea exercitarii dreptului de vot prin corespondenta”, varianta care exista deja pentru scrutinul parlamentar, si la prezidentiale, precum si la toate celelalte tipuri de alegeri.
Iata textul scrisorii:
„Doamnei Vasilica-Viorica Dancila,
Prim-ministrul Romaniei
Domnului Calin Popescu-Tariceanu,
Presedintele Senatului
Domnului Ion-Marcel Ciolacu,
Presedintele Camerei Deputatilor
Dreptul de vot, garantat de Constitutia Romaniei, este unul fundamental, castigat de romani prin multe sacrificii in Decembrie 1989 si avem obligatia sa asiguram toate conditiile ca acest drept sa poata fi exercitat de catre toti cetatenii romani.
Asigurarea masurilor pentru exercitarea deplina si efectiva a dreptului de vot tine de esenta oricarui regim democratic si niciun cost nu este prea mare pentru a implementa mecanisme electorale eficiente si functionale, care sa permita fiecarui roman, din tara si din strainatate, sa isi exprime optiunea.
Pe 26 mai 2019, mii de cetateni romani s-au aflat in imposibilitatea de a-si exercita dreptul constitutional de vot la alegerile pentru Parlamentul European si de a-si exprima vointa in cadrul referendumului national. Aceasta a fost o situatie intalnita cu precadere in sectiile de votare din strainatate. In urma evaluarilor facute ulterior asupra derularii procesului electoral, au fost identificati mai multi factori care au condus la situatii in care cetatenii romani au fost impiedicati sa isi poata exercita dreptul de vot.
Indiferent de contextul politic, toate institutiile abilitate ale statului si, in special, Parlamentul Romaniei, Guvernul Romaniei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe si Autoritatea Electorala Permanenta au obligatia sa ia toate masurile si sa adopte deciziile care se impun pentru a asigura fiecarui roman posibilitatea de a-si exercita dreptul de vot in cele mai bune conditii.
Aceste masuri trebuie sa vizeze toate tipurile de alegeri – alegerea Presedintelui Romaniei, alegerea autoritatilor administratiei publice locale, alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European – si toate tipurile de referendum, cu posibilitatea elaborarii in viitorul apropiat a unui Cod Electoral care sa unifice si sa omogenizeze prevederile legale privind procesele electorale.
Apropierea alegerilor pentru Presedintele Romaniei si faptul ca, in trecut, acest scrutin a suscitat un interes extrem de crescut in randul cetatenilor romani, cu rate ridicate de participare in randul romanilor din strainatate, impun rezolvarea problemelor aparute in exercitarea dreptului de vot al romanilor din strainatate cu maxima celeritate.
Prin urmare, solicit:
1) Guvernului Romaniei sa elaboreze urgent un proiect de lege care sa poata fi adoptat de catre Parlamentul Romaniei pana la finalul actualei sesiuni parlamentare si prin care sa propuna masurile administrative adecvate, astfel incat sa nu mai existe situatii in care cetateni romani, din tara sau din strainatate, sa nu isi poata exercita dreptul constitutional de vot, incepand de la alegerile prezidentiale din toamna acestui an.
2) Partidelor si formatiunilor parlamentare sa depuna toate eforturile pentru ca proiectul de lege sa respecte pe deplin standardele de conduita electorala si exigentele in materie, astfel incat situatiile de la scrutinul din mai 2019 sa fie evitate.
Daca situatia o va impune, voi cere, conform prerogativelor constitutionale, convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului Romaniei pentru discutarea in regim de urgenta a proiectului de lege care urmeaza sa fie supus dezbaterii, astfel incat proiectul de lege sa fie adoptat inaintea urmatoarei sesiuni parlamentare.
Reamintesc ca Acordul politic national pentru consolidarea parcursului european al Romaniei, pe care l-am initiat, prevede in mod explicit angajamentul partidelor semnatare de a transpune in legislatie, in cel mai scurt timp, masurile necesare asigurarii – atat in tara, cat si in strainatate – a exercitarii depline si efective a dreptului de vot de catre cetatenii romani.
Avand in vedere toate aceste aspecte si in urma dialogului consistent desfasurat la nivelul grupului de lucru constituit in cadrul Administratiei Prezidentiale cu reprezentanti ai autoritatilor responsabile, precum si ai organizatiilor non-guvernamentale si experti in domeniul electoral, se impune adoptarea cu celeritate a unor masuri care sa vizeze:
Debirocratizarea procesului de votare in sectiile de votare din strainatate
Dotarea corespunzatoare a sectiilor de votare
Modificarea legislatiei electorale in privinta procedurilor de urmat la inchiderea sectiilor
Marirea numarului de sectii de votare din strainatate
Introducerea votului anticipat pentru alegerea Presedintelui Romaniei
Extinderea exercitarii dreptului de vot prin corespondenta (existent deja pentru alegerile parlamentare) la alegerea Presedintelui Romaniei si la toate celelalte tipuri de alegeri
Fiecare dintre aceste obiective poate fi atins prin implementarea urmatoarelor solutii concrete:
- Debirocratizarea procesului de votare in sectiile de votare din strainatate
Avand in vedere ca inscrierea in listele electorale suplimentare a fost operatiunea cea mai cronofaga, in cazul sectiilor din strainatate poate fi conceput un sistem in care listele suplimentare sa fie generate in mod electronic – completarea acestora sa se faca in mod automat in momentul scanarii buletinului cu ajutorul tabletei puse la dispozitie de STS. Pentru confirmare, alegatorii ar putea semna pe un pad de semnatura electronica (similar celor existente deja in sistemul bancar sau perifericelor sistemului de gestionare a documentelor de calatorie E-Pass).
- Dotarea corespunzatoare a sectiilor de votare
Pentru a accelera verificarea identitatii alegatorului, trebuie marit numarul de operatori ai Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV), si corespunzator numarul de tablete, cu introducerea posibilitatii ca membrii sectiei de vot sa poata si ei opera SIMPV (in prezent, exista un singur operator).
Numarul de cabine de vot si de stampile cu mentiunea ”VOTAT” in toate acele sectii de votare din strainatate unde au existat situatii care au condus la impiedicarea exercitarii dreptului de vot de catre cetateni romani sa fie marit acolo unde conditiile permit.
Sa existe un numar rezonabil de stampile de rezerva cu mentiunea ”VOTAT” pentru a fi folosite in caz de pierdere sau sustragere a stampilelor cu mentiunea ”VOTAT” care sunt folosite in procesul de votare.
Sa existe un numar suficient de buletine de vot (au existat cazuri in care unele sectii de vot au epuizat buletinele de vot inca de la orele amiezii).
Sa fie crescuta indemnizatia pentru membrii sectiilor de votare.
Sa fie identificate formule flexibile si functionale pentru inlocuirea membrilor sectiilor care nu se prezinta la sectie in ziua votului.
- Modificarea legislatiei electorale in privinta procedurilor de urmat la inchiderea sectiilor
Corectarea in lege a sintagmei limitative care se refera doar la alegatorii care se afla la ora 21:00 ”in sala unde se voteaza”.
Includerea in lege in mod expres a prevederii ca toti alegatorii care la ora 21:00 asteapta (la coada) sa isi exercite dreptul de vot vor putea face acest lucru (”Toti alegatorii care isi asteapta randul la ora 21:00 pentru exercitarea dreptului de vot la oricare dintre sectiile de votare vor putea sa isi exercite acest drept.”).
Includerea prevederii explicite in lege a posibilitatii de extindere a programului de votare la solicitarea argumentata a presedintelui sectiei de votare.
Corelat cu aceste schimbari legislative, pastrarea deschisa a SIMPV atat timp cat alegatorii inca isi mai exercita dreptul de vot si posibilitatea ca tabletele sa poata functiona si off-line, pentru ca eventualele disfunctionalitati ale SIMPV sa nu afecteze mentinerea evidentei votantilor.
Debirocratizarea procesului de votare in sectiile din strainatate, dotarea corespunzatoare a sectiilor existente si clarificarea procedurilor de urmat la inchiderea votarii nu sunt suficiente pentru a asigura conditii optime pentru exercitarea dreptului de vot daca nu se iau si alte masuri complementare, precum marirea numarului de sectii de votare din strainatate, introducerea votului anticipat pentru alegerea Presedintelui Romaniei si extinderea votului prin corespondenta la toate tipurile de alegeri (in prezent este utilizat doar la alegerile parlamentare).
- Marirea numarului de sectii de votare din strainatate
Marirea numarului de sectii de votare din strainatate poate fi facuta la initiativa Ministerului Afacerilor Externe sau de catre Autoritatea Electorala Permanenta.
Evaluarea numarului de alegatori pentru alegerile prezidentiale, pe care o va face Ministerul Afacerilor Externe, nu poate duce, in mod evident, decat la o marire a numarului sectiilor de votare din strainatate, in special in tarile si in localitatile unde cetatenii romani nu au putut sa isi exercite dreptul de vot.
In paralel, Autoritatea Electorala Permanenta poate organiza sectii de votare in localitatile in care isi au domiciliul sau resedinta, conform Registrului Electoral, cel putin 100 de alegatori, prin extinderea aplicabilitatii unei prevederi (art. 23 alin. (3)) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente.
- Introducerea votului anticipat pentru alegerea Presedintelui Romaniei
Introducerea votului anticipat timp de opt zile, incepand cu sambata din saptamana anterioara celei care se incheie cu ziua alegerilor, in sectiile de votare din strainatate organizate in ambasade, reprezentante permanente, consulate generale si institute culturale.
Votul anticipat se va organiza atat pentru primul tur de scrutin, cat si pentru al doilea, cu un numar de zile egal, daca Curtea Constitutionala aduce la cunostinta publica numele celor doi candidati care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin cel tarziu in ziua de vineri care urmeaza zilei alegerilor din primul tur de scrutin.
Daca Curtea Constitutionala face acest anunt mai tarziu de ziua de vineri care urmeaza zilei alegerilor din primul tur de scrutin, perioada de vot anticipat pentru al doilea tur de scrutin va incepe automat in ziua care urmeaza zilei in care Curtea Constitutionala aduce la cunostinta publica numele celor doi candidati care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin.
Durata zilei de vot in ziua in care se organizeaza votul anticipat nu poate depasi opt ore si se va intinde, de regula, in intervalul de timp 9:00-17:00.
- Extinderea exercitarii dreptului de vot prin corespondenta la alegerea Presedintelui Romaniei si la toate celelalte tipuri de alegeri
Pentru a facilita exercitarea dreptului de vot de catre cetatenii romani cu domiciliul sau resedinta in alte localitati decat cele in care se organizeaza sectii de votare, trebuie extinsa aplicabilitatea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondenta si la alegerile pentru Presedintele Romaniei, dar si la celelalte tipuri de alegeri.
Votul prin corespondenta a fost deja utilizat la alegerile pentru Senat si Camera Deputatilor din 2016 cu un succes mai degraba moderat, datorita noutatii sale printre mecanismele electorale folosite in Romania. In aceste conditii, extinderea sa la alte tipuri de alegeri presupune un efort de comunicare publica sustinut din partea autoritatilor publice.
Intrucat votul prin corespondenta presupune inscrierea prealabila a alegatorului in Registrul Electoral, extinderea acestui tip de vot la alte tipuri de alegeri ar incuraja inscrierea in Registrul Electoral, fapt care ar facilita in viitor organizarea alegerilor in sectiile de vot din strainatate.
Existenta a doua tururi de scrutin pentru alegerile prezidentiale nu este un impediment pentru extinderea aplicabilitatii legii privind votul prin corespondenta la acest tip de alegeri:
Inaintea primului tur de scrutin, alegatorul primeste prin posta buletinul de vot prin corespondenta pentru primul tur de scrutin si elementele de siguranta ale buletinului de vot atat pentru primul, cat si pentru cel de-al doilea tur de scrutin, alaturi de doua autocolante cu mentiunea ”VOTAT”. Dupa ce este anuntat oficial rezultatul primului tur de scrutin, alegatorul poate sa descarce de pe site-ul Biroului Electoral Central si sa imprime buletinul de vot pentru al doilea tur de scrutin pe care il securizeaza prin aplicarea elementului de siguranta primit, dupa care aplica autocolantul cu mentiunea ”VOTAT” pe unul dintre cei doi candidati ramasi in cursa.
Plicul poate fi trimis fie la misiunea diplomatica din tara in care isi are domiciliul sau resedinta alegatorul, fie in tara, pe adresa biroului electoral special pentru votul prin corespondenta.
Autoritatile statului roman au obligatia si responsabilitatea sa puna in aplicare aceste masuri pentru a se asigura ca toti cetatenii romani, din tara sau din strainatate, isi vor putea exercita neingradit dreptul de vot.
KLAUS-WERNER IOHANNIS
PRESEDINTELE ROMANIEI”