Daca, printre mintile lucide si analitice, mai exista unele care nu vad (sau nu pot intelege) tendintele hegemonice ale Germaniei in raport cu restul Europei, acestea, sigur, sunt victimele unei hibernari prelungite, sunt deconectate de la inalta tensiune a prezentului. Realitatile recente evidentiaza tot mai limpede, pe zi ce trece, ca UE a fost gandita si modelata pana in prezent de strategii ei profunzi nu ca Statele Unite ale Europei, asa cum ni s-a tot spus (dupa modelul SUA), ci ca Statele Unite ale Germaniei (dupa un model devenit doctrina la inceputul secolului trecut si pentru care au fost sacrificate deja milioane de vieti, mai ales dintr-un anume sange etnic).
Sa spunem lucrurilor pe nume: BREXIT-ul a aparut ca o forma de protest, de neacceptare de catre Marea Britanie, a autoritarismului hegemonic al Germaniei. La fel si pozitionarea intransigenta a SUA, care a inteles ca Germania este, probabil, cel mai mare profitor (cu cele mai mici costuri contributive) de pe urma NATO, folosindu-si resursele astfel economisite pentru proiecte geostrategice cu marele URS de la rasarit, care sa-i consolideze pozitia de lider autoritar al Europei cu pretul complicitatii cu o Rusie tot mai belicoasa. La scara mai mica, Germania conduce discretionar Parlamentul European prin intermediul PPE dar si a altor structuri de decizie pe care le controleaza prin propriii demnitari ori prin interpusi (gen Laura Kovesi ori Klaus Iohannis) de care dispune dupa bunul plac.
O tara, doua puteri
Proiectul Nord Stream 2 dar si pozitionarea in problema iraniana indica mai mult decat clar o alianta Germania – Rusia de proportii alarmante. Si asta in conditiile in care Rusia ameninta explicit Romania cu atacuri asupra bazei de la Deveselu, in conditiile in care Ungaria revendica tot mai explicit si agresiv Transilvania, iar intre Rusia si Ungaria se dezvolta o prietenie care, pentru Bucuresti, nu prevesteste nimic bun. In acest context, declaratia premierului Viorica Dancila privind mutarea ambasadei Romaniei de la Tel – Aviv la Ierusalim, capata o dimensiune mult peste valoarea, in sine, a continutului ei. 
Este declaratia transanta a unei jumatati a puterii din Romania de trecere, cu arme si bagaje, in tabara americano – israeliana. Cealalta jumatate a puterii din Romania, reprezentata de presedintele Iohannis si de partidele din opozitie, nu mai poate folosi, ca pana acum, tactica strutului. Va trebui sa se pozitioneze si ea. Sa decida daca rupe Romania in doua, opunandu-se hotararii Guvernului, sau daca pastreaza natiunea unita, spre mai marea ei securitate. Sa recapitulam: pe cate fronturi se razboieste in prezent Germania pentru hegemonia mult visata? Pe frontul Anglia – BREXIT, pe frontul SUA – NATO, pe frontul SUA – ISRAEL – IRAN, pe frontul Romania – mutarea ambasadei la Ierusalim, pe frontul Jean-François Bohnert – Laura Kovesi si pe cate alte fronturi ce ne privesc mai putin! Ce aliati si adversari are Germania in toate aceste confruntari? Aliati: Rusia, Iran si, partial, Franta. Inamici: SUA, Israel si, partial, Anglia. Alaturi de care dintre aceste grupari s-ar simti Romania mai protejata? Aici ar trebui sa se produca declicul si in mintile cele mai patimas hastagiste. Pentru ca, ce sa ne mai prefacem ca nu pricepem, doar o grupare ne poate apara, in conditiile in care doar din cealalta grupare pot surveni amenintarile. Si inca ce amenintari: Moldova, Transilvania. Viorica Dancila s-a aratat, prin miscarea pe care a facut-o, mai barbata decat toti barbatii nostri politici actuali. Evident ca decizia acestui anunt public s-a luat dupa negocieri tripartite solide si cu acceptul celor mai inalti decidenti atat din Israel cat si din SUA. Iar pachetul de negocieri a continut si niste garantii solide atat pentru Romania cat si pentru alianta de la guvernare. Replica lui Klaus Iohannis pare, in acest context, stupida si viscerala. O jigneste o data in plus pe doamna Dancila, facandu-se ca nu pricepe ca o astfel de hotarare, luata in colaborare cu partenerii de discutii din SUA si Israel, are fundamentari mult mai profunde decat prostia sau inteligenta unei singure persoane. Sa te stii imbalsamatul cu miasmele fetide ale Forumului German, sa detii drepturile absolute de autor pentru gafele politice ale deceniului („afaceri cu niste evrei” si „cele doua popoare…”) si, totusi, sa cutezi a emite judecati de valoare in materie de politica externa (Viorica Dancila da dovada de „totala ignoranta in domeniul politicii externe”) inseamna nu doar ca esti un mobilier mergator fara software dar ca nici macar din lemn adevarat nu ai fost fasonat, ci din umplutura de rumegus presat. Vai de capul tau de presedinte au relanti daca nici atat nu esti in stare sa pricepi, ca in aceasta mutare nu a fost vorba de politica externa a doamnei Dancila ci a SUA si a Israel.
Iohannis, in capcana propriului tembelism
Aceasta declaratie surprinzatoare si inflamanta a Vioricai Dancila este, dupa parerea mea, parte a aceluiasi plan caruia a apartinut si prima declaratie, a lui Liviu Dragnea, privind intentia guvernului roman de a muta ambasada Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim. Planul viza scoaterea din expectativa a presedintelui Iohannis si fortarea acestuia de a-si asuma transant ceea ce stia toata lumea ca gandeste, si anume ca, sub pretextul apartenentei Romaniei la UE, el va servi, trup si suflet, interesele Germaniei si nu ale tarii pe care ar trebui sa o reprezinte. Lenesul de serviciu, sabotorul guvernului prin indolenta ridicata la rang de tactica de lupta, a cazut in capcana propriului sau tembelism. Reactioneaza, fortat de aceste provocari, si reactioneaza exact in sensul dorit de PSD. Gafand si devoalandu-si profunzimile „ariene”. Spun si acum, ca si atunci, ca astfel de miscari politice ascund enorm de multe dedesubturi si, de aceea, analizele serioase la adresa lor nu se pot finaliza cu verdicte de adevar absolut. Prin urmare, nu pot afirma cu certitudine ca detonarea acestei bombe acum si in acest fel nu presupune si riscuri importante. Deocamdata, insa, impresia este una de mutare surprinzatoare de sah. Ca si cum tabara SUA – Israel ar fi aflat de unele planuri ostile ale taberei Merkel – Iohannis (pe cale de a se implini prin vizita regelui Iordaniei la Bucuresti) si a tinut sa mute prima pentru a zadarnici intentiile celorlalti (iata ca, in urma anuntului Vioricai Dancila, vizita respectiva a fost anulata).
Klaus Iohannis pierde din nou puncte importante. Si le pierde, culmea, nu atat pentru actiuni gresite cat pentru lipsa de actiune. Coconul de tacere si inactivitate la adapostul caruia s-a obisnuit sa isi savureze sedintele saptamanale de schi prezinta tot mai multe si mai adanci fisuri. Cred ca si doamna Merkel s-a cam saturat de acest comisar al ei peste Romania, atat de inert si casant, pe care trebuie sa il peticeasca mai dupa fiecare iesire publica. Am convingerea ca, la anuntul Vioricai Dancila, un rol crucial l-a avut si noul ambasador al Israelului la Bucuresti. Si, cat ar parea de surprinzator, si lipsa unui ambasador al Romaniei in Israel. Iata si o contributie a lui Iohannis! Sa mai spuna cineva ca domnul presedinte al Romaniei nu a avut niciun rol. Ba da! Rolul lipsei de hidranti cand se anunta un incendiu!
Autor: Contele de Saint Germain