Formatiunea populista anti-migranti si anti-islam, Alternativa pentru Germania (AfD) s-a impus, in premiera dupa 1945, ca primul partid de extrema dreapta in Bundestag, cu 12,6% din voturi. AfD devine a treia forta politica a Germaniei. In restul tarilor Uniunii Europene nu lipsesc deloc partide similare.
Astfel, pe harta Uniunii Europene, pe care presedintele Frantei, Emmanuel Macron, o vrea reformata din temelii, iar cancelarul german, Angela Merkel, a transformat-o in complex hotelier pentru musulmani, AfD este departe de a face figura singulara. O interesanta panorama a principalelor partide de extrema dreapta a fost adusa la zi de presa belgiana (La Libre Belgique)
Franta
Dupa o campanie axata pe iesirea din zona euro, restabilirea frontierelor si a imigratiei, candidatul Frontului National, Marine Le Pen, s-a calificat pentru al doilea tur al alegerilor prezidentiale, din luna mai, cu un inedit scor pentru FN: 7,6 milioane de voturi (21, 3%).
Marine Le Pen a fost apoi invinsa de actualul presedinte francez, centristul Emmanuel Macron, cu 33, 9 sufragii. La alegerile legislative care au urmat, FN a esuat in a-si forma un grup in Adunarea Nationala, unde a trimis opt deputati. Slabita de neintelegerile interne, Marine Le Pen a intreprins de atunci o ”refondare” a partidului, de unde mana sa dreapta, Florian Philippot, tocmai a plecat.
Olanda
Partidul pentru Libertate (PVV), anti-islam, al lui Geerd Wilders, a devenit, in luna martie, a doua forta in Parlamentul olandez, in spatele liberalilor, cu 20 de locuri din 150. Partidul pentru Libertate, infiintat in 2006, ramane ostracizat de catre alte formatiuni politice. Negocierile in vederea constituirii unui guvern de coalitie se afla in impas.
Bulgaria
Sositi pe locul al treilea in alegerile legislative din luna martie, in sanul unei coalitii denumitra ”Patriotii uniti”, nationalistii bulgari si-au facut intrarea in guvern in luna mai, unde au primit doua posturi de viceprim-ministri, doua ministere, dar si mai multe portofolii de viceministrii. Ostili minoritatilor turce si rome, imigrantilor si homosexualilor, ”Patriotii uniti” se afiseaza insa ca pro-UE si pro-NATO.
Austria
Calificat pentru al doilea tur al alegerilor prezidentiale din decembrie 2016, candidatul Partidului Libertatii din Austria (FPO), Norbert Hofer, a esuat a deveni primul presedinte al extremei drepte intr-un stat al Uniunii Europene. La cateva saptamani inainte de alegerile anticipate din 15 octombrie, FPO, care numara la ora actuala 38 de deputati, este creditat pe locul al doilea in sondaje. Chiar daca a invins cele mai multe voci eurosceptice de la Brexit incoace, Partidul Libertatii a revenit la sloganuri deschis xenofobe in perioada premergatoare alegerilor.
Italia
Liga Nordului, veche miscare secesionista, s-a transformat intr-un partid anti-euro si anti-imigranti. La inceputul lui decembrie 2016, Liga a militat cu succes pentru un ”nu” la referendumul pentru revizuirea Constitutiei, ceea ce a antrenat caderea guvernului condus de Matteo Renzi. Implantata in Sud, Liga Nordului a obtinut 18 locuri in camera deputatilor in alegerile legislative din 2013.
Slovacia
Slovacia Noastra )LSNS), partid neo-nazist lansat in 2012, a castigat adepti exploatand teama de fenomenul migrator pentru a-si face, in luna martie 2016, intrarea in Parlament, cu 14 locuri din 150.
Grecia
Tot din cauza crizei migratorii si a asaltului refugiatilor asupra Greciei, partidul Zorii Aurii si-a consolidat pozitia, fiind al treilea partid al tarii, la legislativele din septembrie 2015, cu 6,99% si 18 deputati. Partidul respinge calificativul de neo-nazist si se vrea o ”miscare nationalista” aparatoare a ”rasei albe”. Toti liderii sai sunt judecati, incepand cu aprilie 2015, pentru apartenenta la o banda criminala.
Suedia
Democratii din Suedia (SD) au reusit o intrare istorica, in septembrie 2014, devenind a treia forta politica a tarii (13%). Partidul are 48 de locuri in Parlament, din 349. Infiintat in 1998, formatiunea politica nationalista si anti-imigratie, ale carei radacini se trag din sursele miscarilor neo-naziste, s-a distantat insa de grupurile rasiste si violente, foarte active in 1990 in Suedia.
Belgia
Incepand cu iunie 2014, Vlaams Belang (VB, ”Interesul flamand”), care pledeaza pentru independenta Flandrei, ocupa trei din cele 150 de locuri din Camera reprezentantilor. Dar, aflat in declin, si-a vazut electoratul ademenit si preluat de partidul nationalist Noua Alianta Flamanda (N-VA).
Ungaria
Ultima dar deloc cea din urma, Jobbik (Miscarea pentru o Ungarie mai buna) este a doua forta din Parlamentul maghiar, unde are 24 de deputati. In fata liniei dure anti-imigratie si autoritare a premierului conservator Viktor Orban, Jobbik a pronat la inceput sloganuri violent rasiste si antisemite, pentru a se reorienta pe teme precum coruptia, educatia sau sanatatea.