Tot mai multe voci autorizate sustin ca ideea anticriza a UE – singura, se pare – de a impune austeritate severa tarilor aflate in impas este una sinucigasa. Spania este noul „epicentru” al cutremurului economic ce ameninta iarasi zona euro.
The New York Times a publicat o analiza punctata cu argumente si chiar acuzatii subtile la adresa Germaniei, venite din partea unui economist si profesor laureat cu premiul Nobel in 2008. Este vorba de Paul Krugman, care sustine ca toate eforturile anticriza ale UE, orientate doar spre o austeritate economica severa, nu vor face decat sa adanceasca, de fapt, recesiune, si sa puna in pericol economiile statelor zonei euro. Profesorul sustine ca a-i cere Spaniei – noul „epicentru” al urmatoarei crize a zonei euro – sa ia masuri de austeritate si mai severe echivaleaza cu o decizie sinucigasa din partea UE si va afecta inclusiv statele dezvoltate ale zonei. Krugman reaminteste ca Spania nu a avut probleme economice deosebite si nici datorii notabile inainte de criza declansata in 2008-2009. Ba, mai mult, autoritatile de la Madrid aveau chiar excedent la bugetul de stat. Singura problema a Spaniei, una majora, aparuta dupa 2009, a fost asa-numita bula imobiliara, care intre timp s-a spart, iar preturile pe aceasta piata au intrat in cadere libera. Krugman atrage insa atentia ca bula imobiliara a fost intretinuta de subsidiarele marilor banci din Germania, tara care acum „prescrie” unica reteta pe care o cunoaste in caz de criza: strangerea curelei.
Criza – rezolvata prin iesirea Germanie din zona euro
Exista si alte voci, chipurile la fel de autorizate, care sustin ca tarile lovite de criza, cum sunt Grecia, Spania sau Italia, ar trebui sa iasa din zona euro. Solutia este sortita insa esecului, deoarece noile monede nationale s-ar devaloriza rapid, iar statele respective, care au datorii in euro, le-ar plati tot mai greu. Unii analisti recomanda insa ceva de neconceput acum: iesirea Germaniei din zona euro. Economistii afirma ca acest lucru ar duce la aparitia marcii germane, care s-ar aprecia considerabil, iar euro s-ar deprecia, ceea ce ar permite statelor cu probleme sa-si plateasca mai usor datoriile si sa-si revina din punct de vedere economic.