Recent s-a împlini un an de la începutul războiului din Ucraina, răstimp în care un număr mare de oameni din această țară au fugit din calea conflictului, căutând refugiu – pentru ei și copiii lor – dincolo de granițele statului condus de către Volodimir Zelenski. Dintre aceștia, mulți și-au găsit adăpost în România.
Un sondaj prezintă date semnificative cu privire la situația locativă a refugiaților ucraineni, dar nu numai.
Persoanele care fug din calea invaziei Rusiei în Ucraina sunt sprijinite pe scară largă în întreaga Europă. Totuşi, acestea se confruntă cu dificultăţi legate de educaţie, găsirea unui loc de muncă şi acoperirea cheltuielilor zilnice, după cum arată rezultatele celui mai recent sondaj al Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), publicate marţi la Viena, notează Agerpres.
Activarea rapidă de către Uniunea Europeană (UE), pentru prima dată, a Directivei privind protecţia temporară a permis persoanelor care fug din calea conflictului din Ucraina să se stabilească rapid în statele membre, să lucreze, să călătorească şi să aibă acces la servicii în întreaga UE. Conform acestei directive, toate statele membre ale UE trebuie să le ofere protecţie persoanelor strămutate din Ucraina, conform aceleiași surse.
Acest raport al FRA, denumit „Fleeing Ukraine” („Scăparea din Ucraina”), prezintă mărturiile directe a aproximativ 14.500 de persoane care au fugit din calea războiului şi s-au stabilit în UE. Conform sondajului, există încă dificultăţi de ordin practic pentru refugiaţii din Ucraina în probleme precum limba, locuinţa, educaţia, locul de muncă, costul vieţii, sănătatea.
Rezultatele ar trebui să ajute decidenţii să găsească soluţii durabile şi avantajoase atât pentru persoanele care au fugit, cât şi pentru ţările care le găzduiesc – notează aceeași sursă.
Aproape jumătate dintre refugiații care locuiesc în România vor să se întoarcă în Ucraina
Ce s-a mai aflat din acest sondaj? Faptul că deşi 1 din 3 ucraineni simte acum că face parte din comunitatea ţării gazdă, acelaşi număr de persoane ar dori să se întoarcă în Ucraina.
Aproape jumătate – respectiv 49% – dintre respondenţii care locuiesc în România doresc să se întoarcă în Ucraina, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din sondaj -media fiind de 35%, conform sursei citate.
Principalul motiv pentru care persoanele renunţă la educaţie, nu muncesc sau nu fac demersuri pentru a beneficia de asistenţă medicală îl reprezintă necunoaşterea limbii ţării gazdă.
Două treimi dintre respondenții din România stăteau în locuinţă fără să plătească
S-au aflat detalii și cu privire la situația locativă a refugiaților. Conform sondajului, deşi 59% din persoanele intervievate plătesc pentru o locuinţă, trebuie adesea să folosească în comun facilităţile, cum ar fi toaleta sau bucătăria. Multora le lipseşte intimitatea sau un spaţiu liniştit în care copiii lor să poată învăţa.
În această privinţă, au existat variaţii notabile între ţări. Cei mai mulţi respondenţi din Estonia (65%) şi Polonia (54%) au plătit integral pentru locuinţa lor. Două treimi dintre respondenţii din România (65%) stăteau în respectiva locuinţă fără să plătească (cea mai mare rată dintre ţările participante la sondaj) – în comparaţie cu o medie de 35%, conform sursei citate. În Italia 58%, iar în Slovacia 53% din respondenţi nu au plătit pentru locuinţă. Majoritatea celor ajunşi în România (72%) au stat în locuinţe private, ceea ce reprezintă cea mai mare rată din sondaj, notează aceeași sursă.
Sondajul în cauză s-a desfăşurat în perioada august-septembrie 2022 în cele 10 ţări din UE care găzduiesc un număr mare de persoane aflate sub protecţie temporară: Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Italia, Polonia, România, Slovacia, Spania şi Ungaria.