Documente oficiale facute publice de Arhivele nationale britanice au dezvaluit ca fostul premier Margaret Thatcher dorea sa alimenteze tara cu “muntele de unt” si alte stocuri de alimente din Europa, ca alternativa la proviziile strategice ale Regatului.
La scurt timp dupa alegerea sa ca premier, in 1979, Margaret Thatcher a fost avertizata de ministrul de atunci al agriculturii, Peter Walker, ca guvernul laburist anterior a diminuat stocurile destinate situatiilor de urgenta cum ar fi razboiul sau catastrofele naturale „si din pacate nu le-a umplut la loc”, iar costul refacerii acestor provizii s-ar ridica la 14 milioane de lire. Fara sa stea pe ganduri, Thatcher a apreciat ca recurgerea la faimoasele stocuri de alimente ale Comunitatii Economice Europene, acumulate in cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), ar fi o solutie viabila din punct de vedere al costurilor. „Inteleg ca in Europa exista munti de unt, surplusuri de zahar si stocuri de carne de vita. Ale cui sunt acestea?” Cum cea mai mare parte a finantarii lor vine de la noi, nu ne putem revendica dreptul asupra unei parti din ele, fara sa fim nevoiti sa platim? Alternativ, existenta acestei surse de rezerve nu reduce necesitatea sa ne facem propriile depozite?”, i-a scris premierul ministrului, care insa nu a fost de acord. Peter Walker i-a raspuns lui Thatcher ca nu trebuie sa acorde “o importanta exagerata” acestor planuri si ca, dimpotriva, “singurul stoc de interventie consistent de care dispune in prezent Regatul Unit este cel de unt”. Oricum, la doi ani dupa aceasta discutie, politica Londrei s-a schimbat, stocurile de alimente au fost vandute, datorita programului de privatizari, sustinut chiar de Margaret Thatcher.