Dacă ne-am extrage pentru o clipă din vâltoarea contextului politic și ne-am imagina cum se va sedimenta peste ani protestul organizat ieri de Diaspora, am ajunge la o concluzie extrem de tristă.
Prin comparație cu evenimentele din decembrie 1989, de exemplu, care s-au întipărit în mentalul colectiv prin lozinci ca ”Jos comunismul” și ”Libertate, libertate”, protestul de ieri, din păcate, se va decanta prin trivialitatea mesajului mobilizator, dar și printr-o încercare ratată din partea Opoziției de a prelua puterea politică prin violență. ”M…e PSD” nu doar a umplut de ridicol protestul Diasporei, devenind o ”marsilieză” grotescă a așa-zisei revoluții care a sfârșit într-o banală violență de stradă, dar a dat și măsura reală a Opoziției care a stat în spatele protestului.
Iohannis, sponsorul politic al extremiștilor
Anume această Opoziție, reprezentată inclusiv de președintele țării, se face responsabilă de violențele de ieri. Ei au fost cei care prin mesajele și îndemnurile lor au alimentat retorica agresivă care a invadat, practic, spațiul public și care l-a electrizat până la maxim. Ei au fost cei care au validat tacit îndemnurile la violență, inclusiv la adresa forțelor de ordine, venite din partea susținătorilor săi pe conturile de Facebook. Ei sunt cei care nu doar că nu au taxat, dar au și încurajat injuriile care sfidează morala publică și bunul simț. Toate astea, pentru un singur scop – creșterea urii și crearea unei mase critice în societate care să răstoarne actuala Putere. Eroarea capitală a Opoziției politice, dincolo de iresponsabilitatea acțiunilor ei, este aceea că refuză să țină cont de starea reală de spirit din societate. Da, oamenii nu doresc să fie reprezentați de corupți. Dar, în egală măsură, oamenii nu vor să fie luați de proști. Mulți au început să înțeleagă faptul că ”M…e PSD” nu poate ține locul unui program de guvernare și, în orice caz, nu poate deveni principalul criteriu de departajare politică la viitoarele alegeri. La fel după cum huliganismul și violența stradală nu poate înlocui competiția politică autentică. Din păcate, nici măcar reprezentanții luminați ai Diasporei nu au înțeles miza evenimentului și s- au lăsat antrenați într-o bătălie murdară la propriu, iar prețul acestui joc va fi chiar discreditarea lor pe termen lung. Pungile cu excremente și urină care, se pare, au fost aruncate de unii protestatari în direcția jandarmilor se vor întoarce în timp ca un bumerang.
Așa se face că, din motive și rațiuni diferite, și Opoziția politică, dar și Diaspora vor ajunge să se facă ele însele de ”cacao”, dacă nu vor renunța la drumul ales. Un drum al violenței de stradă și a lipsei de compromis, care poate duce la o nouă fractură în societatea românească, după modelul mineriadelor din anii 90. Se conturează tot mai clar senzația că organizatorii oculți vor să construiască percepția unui nou 13-15 iunie. Nu sunt puțini nici cei care au văzut și similitudini cu cazul „Colectiv” și faptul că se lasă impresia că au nevoie de un eveniment dramatic, cât să tragă concluzii politice, să răstoarne Guvernul.