Medicii români trag un semnal de alarmă asupra creșterii explozive a numărului de cazuri de boli psihice, primele două locuri fiind ocupate de depresie și demență. Pe acest fond, sistemul medical este total nepregătit, având în vedere că spitalele de psihiatrie s-au închis ori s-au transformat în secții total ineficiente.
România se confruntă cu o creștere scăpată de sub control a cazurilor de depresie gravă și de demență. Medicii psihiatri spun că principalele cauze sunt imposibilitatea adaptării minții oamenilor la evoluția rapidă a tehnicii, dar și plecările la muncă în străinătate. ”Pe primul loc la bolile psihice a ajuns depresia, pe locul doi este demența, iar din spate vin foarte repede drogurile. Bolnavii psihic nu sunt toți declarați. Omul nu se dezvoltă mental în pas cu evoluția tehnică. Din cauza facebook-ului am o grămadă de divorțuri și depresii. Îi găsește că au vorbit cu nu știu cine, că au trimis poze, probleme de viață. Nu suntem încă pregătiți pentru așa o dezvoltare. Mental nu poți ține acest ritm. Nu te poți adapta evoluției tehnicii. Și plecările în străinătate. Credeți că rămâne fericit omul ăla, mama, tata, soția? Nu. Suferă”, ne spune dr. Gheorghe Onos, fost director al Spitalului de neuropsihiatrie Oradea. Doar la un singur centru de psihiatrie din Oradea sunt în evidență 400 de bolnavi. Problema bolnavilor de demență este că, din cauza sistemului, nu pot fi ajutați în faze incipiente, când, în proporție de 30% s-ar putea stopa evoluția bolii. Eu am 400 în evidență doar la centrul meu.
Problema este că nu-l prinzi într-o fază incipientă, într-un procent de peste 30% stopăm evoluția demenței. ”Dacă vine sub 27 pe scara degradării psihice intrăm deja pe tratament, la sub 10 îți trebuie întreținător. Simptomele sunt de genul uită aragazul deschis, ușa deschisă, câteodată nu mai știe adresa. La primele semne de uitare ar trebui să se adreseze psihiatrului”, afirmă dr. Gheorghe Onos.
Interdicție de la UE pentru închiderea bolnavilor psihic
Bolnavii psihic periculoși nu pot fi închiși permanent, ci doar internați pe perioade scurte, spun medicii. ”Ne-am dus direct în Europa cu drepturile omului și am scos Decretul 313, în care era prevăzut că un bolnav psihic periculos se putea interna cu declarații din partea vecinilor. Acum trebuie să facă ceva ca să-l poți interna. Nu ne lasă Uniunea Europeană să-i ținem închiși permanent, doar imobilizați temporar. Dar trebuie personal pregătit care să-i supravegheze, cazuri se întâmplă în toate spitalele de psihiatrie, pentru că bolnavul psihic este imprevizibil, dar trebuie să ai toate posibilitățile de a stopa aceste episoade. Trebuie făcută o lege a sănătății mintale care să prevadă că bolnavul trebuie urmărit, nu lăsat de izbeliște după ce a ieșit din spital. Înainte se ducea asistenta din centrul de sănătate mintală să vadă bolnavii. Dacă îi avea în evidență și pe cel de la Sapoca și pe cel de la Caracal și alții, că sunt mulți, nu se mai întâmplau nenorociri. Și la Oradea au dat foc la un salon, sunt multe cazuri, dar nu sunt mediatizate. La Oradea Spitalul de neuropsihiatrie s-a transformat în secție, fără conducere, fără nimic. Nu poți face psihiatrie fără să fii acolo. Spitalele de psihiatrie au fost transformate în secții și la secții este altceva, vorbim de altă durată medie de spitalizare, cu altă finanțare, pentru că bolnavii psihic au alte costuri, că ei nu se vindecă niciodată. Toți bolnavii trebuie ținuți în evidență. Un bolnav schizofrenic dacă iese din spital ăla trebuie să fie tratat în continuare, nu poate rămâne fără tratament. Tratamentul de unde să știm că și-l ia? Înainte centrele de sănătate aveau asistentele care mergeau pe teren și verificau dacă bolnavii și-au luat medicamentele, în ce stare erau și îi internau dacă era cazul.”, susține Gheroghe Onea, medic psihiatru.