Descinderile din Portul Constanta au asigurat la greu material de studiu pentru procurorii anticoruptie. Care, desi au atatea alte dosare stringente pe cap, au inceput sa se intrebe, decocamdata doar in timpul liber, ce-i drept, de ce atatea nume grele ale Serviciilor se dovedesc „pacalici” in afaceri.
Zeci de firme ai caror actionari sunt generali de Servicii, directori de mari companii de stat si analisti financiari falimenteaza pe banda rulanta, ajungand sa fie executate silit.
Masochism managerial
Declaratia de avere a comandantului de cursa lunga Vasile Blanaru, director comercial si de infrastructura al Portului Constanta este extrem de golasa, desi acesta s-a asociat „in privat”, de-a lungul vremii, cu alte nume grele. A inceput prin infiintarea DPS Management Grup SA, alaturi de Cornel Rudareanu si Gheorghe Talpes.
Primul, fost colonel SIE, sef de cabinet al directorului SRI, Virgil Magureanu, si consilier al lui Sorin Ovidiu Vantu. Cel de-al doilea, fratele sefului SIE, Ioan Talpes. Firma a dat faliment, dar imediat, alaturi de acelasi Gheorghe Talpes si, printre altii, Tanase Naciadis, nasul lui Gheorghe Hagi, a facut o alta firma, SC Pilot River Sea SA. Care a mers pe zero si apoi a inceput sa inregistreze pierderi. La fel ca puzderie de alte firme ale unor colonei si generali din SRI care au fost de asemenea falimentate pe banda rulanta. Unele cu doar cateva ore inainte ca sa le bata „mascatii” la usa…
Niels Schnecker, record absolut
Directorul Portului Constanta este asociat cu analistul Niels Schnecker si cu sotia acestuia in firma de consultanta SC Schnecker von Wik & Pearson Romania SA, executata de Fisc pentru o datorie de 433.603 lei. Cei doi sunt asociati si intr-o alta firma care merge pe minus, ceea ce pare o obisnuinta pentru omul de televiziune, care mai are alte cateva societati in aceeasi situatie. Inclusiv cea detinuta alaturi de fostul deputat liberal Dan Florin Trepcea si care a fost de asemenea executata silit pentru datorii la stat de 829. 849 lei.
Si atunci, devin justificate nedumeririle procurorilor anticoruptie care se intreaba cum se face de exista atatea esecuri in afaceri tocmai in randul celor care, prin experienta si pozitiile avute, ar fi trebuit sa nu intampine dificultati in succesul firmelor la care sunt asociati.