În ianuarie 2025, zece state membre ale Uniunii Europene (UE) aveau salarii minime sub 1.000 de euro pe lună, iar printre acestea se află și România. Țara noastră nu este însă statul cu cel mai scăzut salariu minim din UE, potrivit datelor anunțate de Eurostat.
În ianuarie 2025, zece state membre UE aveau salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (551 euro), Ungaria (707 euro), Letonia (740 euro), România (814 euro), Slovacia (816 euro), Cehia (826 euro), Estonia (886 euro), Malta (961 euro), Grecia (968 euro) și Croația (970 euro), conform datelor publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
Situația în alte țări
În alte șase țări membre UE, salariile minime variau de la 1.000 la 1.500 euro pe lună. este vorba despre: Cipru (1.000 euro), Portugalia (1.015 euro), Lituania (1.038 euro), Polonia (1.091 euro), Slovenia (1.278 euro) și Spania (1.381 euro). Alte șase state aveau salarii minime peste 1.500 euro pe lună, și anume Franța (1.802 euro), Belgia (2.070 euro), Germania (2.161 euro), Țările de Jos (2.193 euro), Irlanda (2.282 euro) și Luxemburg (2.638 euro).
La 1 ianuarie 2025, 22 din cele 27 state membre aveau salarii naționale minime, excepțiile fiind Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia.
Totodată, datele indică faptul că în statele membre UE cel mai ridicat salariu minim îl depășește de 4,8 ori pe cel mai scăzut. Totuși, disparitățile în privința salariilor minime din UE se reduc, dacă se ține cont de diferențele privind nivelul prețurilor.
Când sunt exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), salariile minime în țările membre UE cu un nivel mai scăzut al prețurilor devin mai ridicate comparativ cu cele care au un nivel mai ridicat al prețurilor, conform Eurostat.
Potrivit sursei citate, după ajustarea diferențelor de preț în rândul statelor membre UE, salariile minime variază de la 878 PPS pe lună în Estonia la 1.992 PPS pe lună în Germania, ceea ce înseamnă că cel mai mare salariu minim din UE este de 2,3 ori mai mare decât cel mai scăzut.
Aspectul asupra căruia a atras atenția BNS
În urmă cu doar câteva săptămâni, „Național” scria despre un anumit aspect asupra căruia a atras atenția Blocul Național Sindical (BNS), în privința salariului minim.
„În 20 de județe care cumulează peste 24% din salariații din România, câștigul salarial mediu brut se situează sub 60% din câștigul salarial mediu brut din București, atrage atenția Blocul Național Sindical (BNS). Salariul minim nu permite un nivel de trai adecvat, ci este unul de subzistență, tocmai de aceea este nevoie de introducerea salariului adecvat de trai, susține BNS. Totodată, 23% din salariații din sectorul privat din România sunt plătiți cu salariul minim.
Blocul Național Sindical (BNS) semnalează faptul că doar 2 din 10 salariați din România au salarii peste salariul mediu brut pe țară și că rata de sărăcie în muncă este una din cele mai ridicate din Europa, la fel ca și inegalitatea veniturilor obținute din muncă. În 20 de județe care cumulează peste 24% din salariații din România, câștigul salarial mediu brut se situează sub 60% din câștigul salarial mediu brut din București, în condițiile în care 26% din salariații din România își au locul de muncă în Capitală.
”Salariul minim nu permite un nivel de trai adecvat, este mai degrabă unul de subzistență, ca urmare este normal ca pasul următor pentru o economie sănătoasă să fie documentarea și introducerea salariului adecvat de trai (SAT). Întrucât salariile minime nu permit întotdeauna un trai decent, multe companii multinaționale private s-au angajat, ca la nivelul tuturor operațiunilor lor globale (jurisdicții fiscale diferite, facilități de producție, lanțuri de producție, etc) să plătească salarii mai mari decât cele minime legale, în esență, salarii adecvate de trai. În lipsa unui standard a ceea ce înseamnă nivel adecvat de trai, acest angajament rămâne unul strict declarativ. Introducerea SAT ar determina un efect pozitiv semnificativ la nivelul creșterii economice, dar și la nivelul veniturilor colectate de stat”, se arată într-un comunicat al BNS.”
Citiți mai multe AICI: Salariile din jumătate de țară, sub 60% față de veniturile bucureștenilor
Citiți și: Polițiștii au aflat de la Finanțe că însuși Predoiu le-a tăiat 1.000 de lei din salariu