Salariile din jumătate de țară, sub 60% față de veniturile bucureștenilor

În 20 de județe care cumulează peste 24% din salariații din România, câștigul salarial mediu brut se situează sub 60% din câștigul salarial mediu brut din București, atrage atenția Blocul Național Sindical (BNS). Salariul minim nu permite un nivel de trai adecvat, ci este unul de subzistență, tocmai de aceea este nevoie de introducerea salariului adecvat de trai, susține BNS. Totodată, 23% din salariații din sectorul privat din România sunt plătiți cu salariul minim.

Blocul Național Sindical (BNS) semnalează faptul că doar 2 din 10 salariați din România au salarii peste salariul mediu brut pe țară și că rata de sărăcie în muncă este una din cele mai ridicate din Europa, la fel ca și inegalitatea veniturilor obținute din muncă. În 20 de județe care cumulează peste 24% din salariații din România, câștigul salarial mediu brut se situează sub 60% din câștigul salarial mediu brut din București, în condițiile în care 26% din salariații din România își au locul de muncă în Capitală.

”Salariul minim nu permite un nivel de trai adecvat, este mai degrabă unul de subzistență, ca urmare este normal ca pasul următor pentru o economie sănătoasă să fie documentarea și introducerea salariului adecvat de trai (SAT). Întrucât salariile minime nu permit întotdeauna un trai decent, multe companii multinaționale private s-au angajat, ca la nivelul tuturor operațiunilor lor globale (jurisdicții fiscale diferite, facilități de producție, lanțuri de producție, etc) să plătească salarii mai mari decât cele minime legale, în esență, salarii adecvate de trai. În lipsa unui standard a ceea ce înseamnă nivel adecvat de trai, acest angajament rămâne unul strict declarativ. Introducerea SAT ar determina un efect pozitiv semnificativ la nivelul creșterii economice, dar și la nivelul veniturilor colectate de stat”, se arată într-un comunicat al BNS. SAT urmărește să ofere salariaților din fiecare economie un standard decent de viață și un câștig suficient pentru a își permite nevoi de bază precum alimentația și o locuință. Mai mult decât atât, potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), nivelul SAT ar trebui să permită, atât salariaților cât și familiilor lor, ca, pe lângă alimentație și locuință, să contribuie la acoperirea și a altor nevoi primare, precum îngrijirea sănătății, educație (incluzând și cheltuieli culturale), transport și îmbrăcăminte. Prin SAT, aceste nevoi ar trebui să poată fi acoperite prin remunerația pentru un program de lucru normal (fără să includă plățile pentru orele suplimentare).

Venituri suplimentare de 5 miliarde de dolari

Potrivit estimărilor World Economic Forum, o generalizare la nivel global a Salariului de trai adecvat ar contribui cu o creștere a Produsului Intern Brut Global cu 4,6 mii de miliarde dolari anual. Raportat la PIB-ul global al anului 2023, SAT ar contribui cu o creștere efectivă de 4,33%. PIB-ul anului 2023, conform statisticilor Băncii Mondiale, s-a situat în România la nivelul de 350,77 miliarde dolari.

Prin urmare, potrivit estimării la nivel global, dar localizată pentru România, o generalizare a SAT ar putea aduce o creștere de PIB de 15,18 miliarde de dolari, care, raportată la ponderea veniturilor totale în PIB (32,6% în 2024), ar însemna venituri bugetare suplimentare anuale de 4,95 miliarde dolari, respectiv aproximativ 1,4% din PIB.

”Estimarea a ceea ce reprezintă un  nivel minim și totodată decent al standardului de viață într-o anumită economie poate avea legitimitate doar dacă este determinat în acord cu partenerii sociali (și cu alte părți interesate relevante, companii, salariați etc).  În privința dialogului social, OIM subliniază că reprezentanții angajaților (sindicatele) și angajatorilor (companiile) trebuie să fie consultate și implicate de la început și până la final în stabilirea metodologiilor, astfel încât metodologiile să poată fi asumate la nivel național. Principial, OIM a ajuns la concluzia că în cazul în care sindicatele nu sunt implicate în stabilirea metodologiei și aceasta este lăsată la discreția companiilor, în mod real nu există dialog social real și nici asumare la nivel național”, mai arată BNS.

Statul, incapabil să-și protejeze cetățenii

România este încă foarte departe de media Uniunii Europene în cazul celor mai mulți indicatori sociali monitorizați. În ultimii 10 ani creșterea economică nu a reușit decât în foarte mică măsură să reducă inegalitățile economice și sociale, acestea continuă să prolifereze, iar statul se dovedește incapabil ca prin transferuri sociale să-și protejeze cetățenii aflați în nevoie, avertizează BNS. Remunerarea salariaților ca procent din PIB continuă să fie în România cu peste 10 puncte procentuale mai redusă decât media UE, din 2016 până în prezent România nu a reușit să reducă diferența față de media UE, în 9 ani nu s-a schimbat nimic în modul de distribuire a valorii adăugate. ”Inegalitățile salariale trebuie să se reducă, iar introducerea conceptului de salariu adecvat de trai ar reprezenta un prim pas important pentru a repara măcar parțial inechitățile și inegalitățile din piața muncii din România”, a conchis BNS.