Curtea de Apel din Paris a refuzat miercuri, 29 noiembrie, predarea lui Paul al României, autointitulat prinț, pe motive de procedură, respectiv că unul dintre judecători nu a depus jurământul de învestire.
Un tribunal francez amânase pentru această dată decizia privind trimiterea în țară a controversatului Paul de România pentru a executa o pedeapsă cu închisoarea pentru o serie de escrocherii imobiliare.
Paul de România și combinațiile imobiliare
Curtea de Apel de la Paris ar fi trebuit să se pronunțe miercuri în cazul lui Paul Philip Al României, cunoscut sub numele de Paul al României.
El a fost găsit vinovat că a colaborat cu alți complici pentru a recupera proprietăți pe care le considera a fi ale sale în calitate de moștenitor al penultimului rege al României, Carol al II-lea (1930-40).
Acum în vârstă de 75 de ani, Paul este ținta unui mandat european de arestare emis în decembrie 2020, după ce un tribunal român l-a condamnat la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate la o infracțiune.
„Prințul” se numără printre cele 18 persoane condamnate pentru aceste scheme – despre care se crede că au costat statul român 145 de milioane de euro (159 de milioane de dolari). Printre aceștia se numără și oamenii de afaceri israelieni Tal Silberstein și Beny Steinmetz.
„Prințul” neagă acuzațiile
„Nu am făcut nimic ilegal sau greșit, am încredere că Franța mă va scoate din acest coșmar”, a declarat Paul în fața unei curți de apel la 4 octombrie 2023
Paul însuși – care are cetățenie britanică, franceză și română – s-a întors să locuiască în țară în anii 1990.
Unchiul său Regele Mihai, ultimul rege al României, nu l-a recunoscut ca făcând parte din familia regală și a murit în 2017.
Paul susține acum că încercările sale de a-și revendica moștenirea regală de proprietăți, terenuri și opere de artă clasice reprezintă adevăratul motiv al urmăririi sale penale.
Avocatul său, Laurent Pasquet-Marinacce, a declarat în fața instanței că acțiunea în justiție este „imposibil de separat de ceea ce (Paul) reprezintă pentru statul român, în lumina istoriei sale”.
Pasquet-Marinacce a subliniat decizia Interpolului din 30 martie de a retrage o notificare de căutare împotriva lui Steinmetz în același caz din cauza unor „preocupări politice serioase”.
„Faptele care l-au făcut pe (Paul) să fie condamnat sunt direct legate de statutul de moștenitor regal pe care îl revendică”, a adăugat avocatul.
Curtea de apel în materie de extrădare de la Paris a cerut în trei rânduri, ultima dată în octombrie, detalii suplimentare din partea instanțelor românești pentru a-și ajuta activitatea.
„Cu cât ne adâncim mai mult în această audiere, cu atât mai numeroase și mai evidente devin contradicțiile autorităților”, a declarat Pasquet-Marinacce, care a cerut instanței să respingă cererea României.
El a pus sub semnul întrebării condamnarea lui Paul în România și dacă drepturile clientului său vor fi respectate dacă va fi returnat acolo.
Paul a lansat, de asemenea, o acțiune în justiție pentru a recupera tablourile scoase din România de unchiul său Mihai I în 1947, inclusiv două lucrări ale maestrului renascentist El Greco.
CITEȘTE ȘI: