Marti, credinciosii ortodocsi de rit vechi – rusii lipoveni, ucrainenii din Dobrogea, basarabenii si sarbii din Banat –sarbatoresc Craciunul. In Bucuresti, singurul lacas de stil vechi este Manastirea Adormirea Maicii Domnului, de pe strada Televiziunii, iar in tara exista peste 80 de astfel de biserici.
Sarbatoarea Nasterii Domnului, sarbatorita pe data de 7 ianuarie – potrivit vechiului calendar iulian, este prefatata de seara de Ajun, cand copiii si tinerii imbracati in costume traditionale, avand colaci legati cu stergare inflorate, colinda pe la casele rudelor si prietenilor, pentru a vesti Nasterea Pruncului Sfant. Cand colindatorii se intorc acasa, familiile traditionale se reunesc la o masa de post, numita ‘Cina Sfanta’, dar numai dupa ce pe cer a rasarit prima stea, care semnifica astrul ce i-a calauzit pe magi catre locul Nasterii Mantuitorului.
In ziua de Craciun, crestinii ortodocsi de rit vechi merg la biserica, la Liturghie, apoi, la pranz familiile se reunesc la masa traditionala, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, peste, ciorbe si borsuri, zacusca, vin si vodca.
Masa de Craciun a rusilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie speciala, care se serveste cu hrean), lapsa (taitei fierti in supa de pasare), sarmalute in foi de vita-de-vie sau varza, peste, care se regaseste preparat in ciorba de perisoare sau chiftelute. De asemenea, la desert se servesc cozonac cu nuca, coltunasi cu branza (vareniki) si alte specialitati rusesti. Imediat dupa masa incep sa apara si colindatorii, care canta in casa, in fata icoanei, unicul colind fiind o cantare bisericeasca, ”Hristos Rajdaetsea”.
Ucrainenii din Maramures pun pe masa, in Ajunul Craciunului, tot produse de post, dar traditia cere ca pe masa sa fie asezate noua feluri de mancare, ce simbolizeaza bogatia de peste an. Cea mai importanta mancare este ”hrebleanca”, o mancare facuta din ciuperci gatite cu zeama de varza. Un obicei aparte este acela ca picioarele mesei sunt legate cu un lant iar acesta ramane asa pana la Boboteaza, pentru ca binele sa ramana in casa.
Sarbii, pe langa bucatele speciale pe care le pregatesc cu acest prilej, aprind la miezul noptii de ajun banjakul (o creanga de stejar), pentru ca arzand, acesta aduce in viata lor bunastare, fericire si noroc. Pana la miezul noptii se mananca doar mancaruri de post iar sub fetele de masa se pun, conform traditiei, bani si fan, acestea urmand sa fie scoase doar la Boboteaza (19 ianuarie), cand fanul va fi dat animalelor din gospodarie.
In Romania traiesc peste un milion de adepti ai Bisericii Crestin-Ortodoxe de Stil Vechi, indeosebi rusi lipoveni si sarbi. Potrivit recensamantului efectuat in 2002, numarul rusilor lipoveni este de 29.774, al rusilor – de 8.914, al sarbilor – 22.518.
Sursa: rtv.net
Foto: curaj.net