La ora la care scriu, rezultatele referendumului nu sunt deloc imbucuratoare. Desi au trecut 18 ore de la inceputul votarii, aflandu-ne, deci, in a doua zi, ne taram undeva sub 8 la suta la nivelul intregii tari. Cateva judete stau mai bine, acolo unde populatia rurala a priceput foarte repede talcul vorbelor nespuse in buletinul de vot. Nu inseamna, insa, ca ceilalti din restul tarii n-or fi priceput chiar deloc. Ba da, eu sunt convins ca da, numai ca de data asta sfanta delasare romaneasca a fost mai puternica decat familia traditionala, de care, altminteri, romanilor li se umple gura.
Petitia Coalitiei pentru Familie a adunat trei milioane de semnaturi. Un numar nesperat de mare. Cu toate acestea, la jumatatea celei de-a doua zile din vot, din datele prezentate de Biroul Electoral Central nu rezulta ca macar semnatarii sa se fi prezentat la vot. Cifrele nu aratau ca am fi ajuns macar la cele trei milioane. Cat de tari suntem in gura!
Ca asa vrea UE
Boicotarea referendumului nu a fost treaba noua. Ea a inceput inca din octombrie 2016, cand semnalul a fost dat de Klaus Iohannis. Degeaba a incercat sa dea spuselor lui o forma cat de cat agreabila, declarandu-se un adept al tolerantei si deschiderii pentru casatoriile intre persoanele de acelasi sex. Nu a reusit, pentru ca inca de la bun inceput a calcat cu stangul, catalogandu-i fanatici religiosi pe adeptii casatoriei traditionale. Daca ar fi fost mai chibzuit, ar fi constatat ca intr-o tara crestina, profund ortodoxa, a incerca sa schimbi regulile casatoriei, dand peste cap Sfanta Scriptura, este un act care se poate solda – si cred ca asa se va si intampla – cu o pierdere masiva de simpatie, de incredere si de voturi. Unui popor obisnuit cu o traditie veche de cand lumea nu ii schimbi randuiala pentru ca asa vrea Uniunea Europeana. Pentru ca asa vrea Iohannis, ca sa faca pe placul stapanilor de la Bruxelles.
Fatarnicia, politica de referendum
Ca Iohannis isi urmareste fisa postului este evident. Nu are nicio legatura cu Romania, exceptand faptul ca s-a nascut aici. Si nicio treaba cu datinile neamului si canoanele religiei lui fundamentale. Pe el nu il intereseaza decat sa ne indrepte spre modernitatea unei Europe dezmatate si putrezite. O Europa incapabila sa inteleaga de ce romanii nu accepta altceva, decat casatoria unui barbat cu o femeie. Asa simte el? Sa fi fost educat de mic in spiritul asta? Nu cred, e mai degraba reflexul de slugarnicie in fata unor ramoliti care au pretentia sa ne conduca existenta. Ce ne facem insa cu romanii care, in Parlamentul European, pe de o parte au votat in favoarea casatoriilor intre persoane de acelasi sex, iar in tara se dau aparatori ai valorilor si traditiilor Bisericii Ortodoxe Romane? Nu ma mira numele celor care apartin partidelor de opozitie. Acolo, fatarnicia e la ea acasa. Surprinzatoare sunt insa numele celor din PSD, care fac parada de sentimente nationale pe la ce televiziuni apuca. Si de ce nu ar face, din moment ce ipocrizia nu este doar apanajul opozitiei?
Romania modernista
Doua televiziuni de nisa s-au aratat surprinse de atitudinea sfidatoare a lui Iohannis. Niciun cuvant adresat presei. Niciun raspuns. Nicio privire, nici macar spre rarii admiratori de pe margine. A trecut surazand imperial, la brat cu Intaia Doamna Geta a Tarii. De ce sa vorbeasca despre referendum? Inca asteapta rezultatele finale, ca sa ne rada in nas. La ora asta asa cred. De ce nu a iesit lumea la vot, dupa cum ar fi fost de asteptat? Pentru ca totul a fost politizat in amanunt. Dezinformarea a fost deplina. Celor mai multi li s-a inoculat ideea ca referendumul este al lui Dragnea. Cu Dragnea care face ce? N-are importanta. Si, ca intotdeauna, comunicarea PSD a fost catastrofala. Iar asta le-a dat apa la moara celor care, pe retelele de socializare, isi etalau cu nonsalanta prostia, chemand la boicotarea referendumului. Mamele care si-au botezat copiii crestineste, acum ii dadeau cu tifla lui Dumnezeu si comentau patimase ca ele sunt cu mintea deschisa si ca, daca fiul lor va dori sa se insoare cu un barbat, este foarte bine. Ele nu se pun de-a latul optiunilor lor. Societatea evolueaza, nu? Trebuie sa fie plina de farmec o Romanie modernista, mai ales cand, la nunta, vezi cum a fost rapit „miresul” sau lui ginerica i s-a rupt portjartierul la tangoul nuptial sau ii atarna sutienul. Cat de ipocriti suntem!