S-au aflat noutăți de ultimă oră cu privire la acuzațiile ce planează în dreptul numelui guvernatorului Băncii Naționale a României.
Și anume faptul că reprezentanții Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) susțin că Mugur Isărescu (71 de ani) ar fi activat ca informator pe parcursul unui deceniu, mai precis în perioada 1979-1989, sub un nume conspirativ care nu a fost dat publicității.
Există și o explicație – și anume aceea că informația s-a aflat după ce instanța, în speță Curtea de Apel Bucureşti, a dat publicităţii, în cursul zilei de joi, cererea prin care CNSAS cere magistraților să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu, 10 ani informator al Securității!
Doar că documentul – prezentat de Agerpres– conține o serie de pasaje anonimizate de către oficialii instanței menționate, printre acestea și presupusul nume conspirativ al actualului guvernator BNR.
„Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (…), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (…). La stabilirea identităţii dintre sursa (…) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) – Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (…) cu numele conspirativ (…); data obţinerii aprobării de partid (…) 16.03.1986.
Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 – 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR”, se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS, conform sursei citate.
Dosarul de la Securitate al lui Mugur Isărescu
Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Isărescu ar fi activat ca informator al Securităţii începând cu anul 1979. În documentul ajuns la instanță – nu și în atenția opiniei publice, nu deocamdată, cel puțin – și detalii cu privire la cine anume l-ar fi recrutat, dar și ce informații ar fi furnizat actualul număr 1 din cadrul Băncii Naționale a României.
„Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (…), dl. (Mugur Isărescu, n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (…), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (…), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (…). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări – notele din 16.12.1987 (…) şi 05.03.1985 (…).
Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)”, se mai precizează în cererea CNSAS trimisă la CAB.