Informații bombă apar în privința granturilor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, fiind vorba despre peste 500 de milioane de euro, banii europeni ce au drept scop salvarea IMM-urilor, în contextul problemelor uriașe generate de pandemia COVID.
Este vorba despre suspiciuni de fraudă, fiind arătați cu degetul atât ministrul userist al Economiei, Claudiu Năsui, cât și apropiați ai acestuia. Despre care se vehiculează că ar fi avut acces – pe durata procesului de înscriere – la platforma gestionată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și la date confidențiale, conform romaniatv.net. Se vehiculează și faptul că ministrul ar fi avut chiar și un cont de administrator pe această platformă, deși acest rol ar fi revenit, în mod normal, doar directorilor şi şefilor de agenţii. Pe surse s-a aflat că la această platformă se înscriere ar fi avut acces și liderul USR sector 4, Paul ENE, deși acesta nu are o postură oficială în cadrul Ministerului condus de Năsui.
Conform sursei citate, s-a stabilit că din cele 531 de proiecte care au primit undă verde pentru finanțare, 353 au fost depuse în ultimele două zile de la finalul perioadei de înscriere pentru regiunea Bucureşti-Ilfov, fiind cele mai multe cu punctaj maxim.
”Ceea ce a generat suspiciuni a fost procentul de cofinanţare, considerat cel mai important criteriu de departajare – 50-60%. Pentru că a existat un număr mare de solicitaţi, au fost aplicate criterii de departajare. În aceste condiţii, au fost luate în considerare procentul de confinanţare, cifra de afaceri şi momentul înscrierii”, potrivit romaniatv.net.
Precizările lui Năsui
Ministrul Năsui a negat că a avut acces la platformă, dar a menționat că au fost ”parteneri externi Ministerului, cum ar fi băncile partenere” care au putut să o acceseze. ”Ne așteptam să vină multe solicitări în ultima sută de metri pentru că măsura este bazată pe un punctaj și nu pe criteriul de primul venit primul servit. Foarte multe solicitări au punctaj maxim pentru că aplicanții puteau vedea în aplicație care le este punctajul. Astfel puteau să își regleze solicitările în așa fel încât să ajungă la punctajul maxim.
Singurele aplicații care pot trezi suspiciuni sunt aplicațiile venite pe ultima sută de metri cu procente de cofinanțare aproape de limita de cofinanțare dar deasupra liniei. Iar asta pentru că la punctaj egal diferența o făcea cofinanțarea. Nu am niciun indiciu că angajați ai ministerului ar fi dat vreo informație în exterior.
Ce am aflat, însă, este că a existat acces la datele din platformă inclusiv pentru parteneri externi ministerului, cum ar fi băncile partenere. Imediat ce am aflat lucrul acesta, am cerut oprirea accesului. Nu s-a putut face din minister, ci trebuia de la STS, care administrează platforma. În aceeași zi am dat și un comunicat de presă în care am făcut public toate acestea. De asemenea, în fiecare săptămână am anunțat statusul măsurilor 1, 2 și 3. Am luat toate măsurile de transparență și vom continua să facem la fel”, a declarat ministrul Economiei, pentru România TV.
Peste 27.00 de firme au aplicat
În a doua zi a săptămânii, Ministerul Economiei a făcut publice marţi listele firmelor care au aplicat pentru Măsura 3 – „Granturi pentru investiții acordate IMM-urilor”, aflându-se că au fost 27.736 firme care au aplicat pentru a obține bani europeni, în cadrul acestei proceduri.
Programul s-a lansat pe 4 decembrie 2020, ora 10.00, iar termenul final pentru înscrieri a fost 29 ianuarie 2021, ora 20.00.
Nu e primul userist intrat în vizorul presei pe tema fondurilor europene
Se poate spune că unii useriști au ”lipici”la fonduri europene, dacă este să ne amintim că în octombrie 2019, Rise Project publica o anchetă despre Dan Barna, prezidențiabil la acel moment. ”Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”, scriau, la acea vreme jurnaliștii.
”La bilanț, managementul care l-a consacrat pe Barna îi este profitabil sieși, în timp ce oameni aflați în cumpănă au beneficiat doar pe hârtie Vorbim despre persoane cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate, greu de integrat pe piața muncii și extrem de neglijate în România. În numele lor, Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania fondată de Dan Barna, a câștigat milioane sub pretextul facerii de bine. Trei proiecte europene generoase arată ca după război.
Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire. (…) Proiectele îngropate de Grupul de Consultanță și Dezvoltare – DCG s-au numit “Punți Comunitare” (social), “SES-am Deschide-te” (social) și “Biblioteca Bunelor Practici” (antreprenorial), iar aceasta e povestea lor. În centru se află candidatul Alianței 2020 USR PLUS, consultant pe fonduri europene, apoi fost secretar de stat în guvernul tehnocrat la Ministerul Fondurilor Europene. Barna, 44 de ani acum, a ieșit din firmă de îndată ce a intrat în minister”, mai susțineau cei de la Rise Project.