Ultimele informații din cazul morții cumplite a Alexandrei Măceșanu arată că polițiștii din Caracal, disperați că nu au o localizare exactă, au făcut percheziții în 20 de case din cartierul vizat, din care doar la patru cu mandat. La ultima percheziție, care era chiar casa criminalului, procurorul le-a ordonat polițiștilor să aștepte până dimineață, convins fiind că și de data aceasta nu vor găsi nimic.
Avalanșa de informații și declarații din spațiul public referitoare la crima care a cutremurat o țară întreagă a creat o confuzie și mai mare. Autoritățile se contrazic și se învinovățesc reciproc, iar demisiile celor aflați la conducerea instituțiilor responsabile se țin lanț. Singura certitudine de nezdruncinat este impotența tuturor structurilor din Poliție și magistratură. Și, mai mult decât atât, până acum, niciun personaj participant la gestionarea cazului de dispariție nu își asumă vreo responsabilitate sau vreo vină, fapt care stârnește și mai mult indignarea opiniei publice. ”Sunt foarte multe informații contradictorii și speculații pe marginea acestui subiect. Eu sunt omul probelor și aștept probele. Eu am vorbit cu polițistul de acolo și mi-a spus clar că a vorbit de două ori cu Alexandra și toate operațiunile pe care le-a făcut. El, la două minute după ce a vorbit cu Alexandra, a sunat la Caracal, pentru că el a dirijat informația acolo unde a spus fata că este. Operatorul nostru este din Slatina, nu din Caracal. Chestia cu <<ții linia ocupată>> s-a produs pentru că trebuia să transmită la Caracal ceea ce i-a spus Alexandra, ca să plece după ea.
I-a spus închide, că eu sun acolo și te resun eu, ca să poată să vorbească la Caracal. Fata trebuia căutată de echipajele de Poliție din Caracal, nu din Slatina. În logica aceasta a funcționat, nu că a respins-o. A transmis informația ofițerului de serviciu din Caracal, care s-a dus să verifice adresa pe care i-a dat-o fata din cartea de vizită. Uitați-vă la desfășurarea evenimentelor și veți vedea că polițiștii s-au dus în două-trei minute la acea adresă. Dacă Gheorghe Dincă era în vizorul procurorilor sau polițiștilor s-ar fi dus direct la el. Suspect nu era clar, nu exista o urmărire penală pe numele lui. Îl verificau prima oară, dacă era în cercul de suspecți, și eu presupun că nu era, pentru că atunci când s-a format celula de criză a fost și un procuror DIICOT, care avea dosarul cu dispariția Luizei”, ne-a declarat Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC).
Ezitare neînțeleasă a procurorului
Președintele SNPPC, Dumitru Coarnă, ne spune că, de fapt, în ziua de 25 iulie, polițiștii au intrat în 20 de locuințe, din care doar în trei au avut mandat. ”De la momentul apelurilor Alexandrei, polițiștii din Caracal au verificat informații, au pătruns în 20 de locuințe și au verificat toți suspecții din zonă pe trafic de minori care erau cunoscuți în evidențele Poliției. Momentul emoției puternice este cel de vineri noapte, când nu se pătrunde în locuință, pentru că procurorul a insistat să nu se intre și s-a creat acea bâlbă. Nu l-am înțeles și nu-l înțeleg nici acum, de ce nu a zis da, domnule, să intrăm, să verificăm, că erau 25 de polițiști, eventual mai chemam de acasă. Ai noștri au insistat, ăla a zis nu și știți cum este acolo, când era o acțiune controlată de Parchet.
Eu cred că acolo a fost o chestie de profesionalism al procurorului, care nu a dat curs solicitărilor polițiștilor, era și un polițist de la judiciar acolo, care a insistat, în mod repetat, să le dea voie să intre. Procurorul le-a spus că au intrat în atâtea locuințe și nu au găsit nimic și era ziuă, dar să mai intre într-una noaptea și să nu găsească nimic. Cam asta a fost logica procurorului. Teoretic, juridic, poți intra dacă i se pune cuiva viața în pericol, dar la ora aceea erau luminile stinse, nu zgomote, nu țipete, nu larmă, nimic care să îmi indice mie că acolo se punea în primejdie viața”, a mai precizat Dumitru Coarnă.
Fără oameni, fără mașini, fără legislație
Sindicaliștii din Poliție spun că acest caz a scos la iveală toate neajunsurile și neregulile din sistem, de la problemele legislative, de subfinanțare a Ministerului de Interne până la numărul insuficient de polițiști din țară. ”Părinții Alexandrei au venit în seara de 24 iulie la Poliția din Dobrosloveni, unde locuiesc ei. Acolo avem o singură patrulă pe șase comune cu 28 de sate, cu o suprafață totală de 80.000 de hectare și cu 25.000 de locuitori. Cei doi polițiști aveau în lucru un dosar de încălcare a unui ordin de protecție, unde exista riscul ca soția să fie ucisă. L-au ridicat pe bărbat, l-au audiat, i-au făcut dosar și trebuia dus la Parchet și băgat în arest. Tot în seara aceea au mai avut un caz de tâlhărie între romi. Părinții Alexandrei le-au spus că fata a plecat de dimineață la Caracal, la un ansamblu de dansuri. Au luat numărul de telefon al părinților și a rămas să-i sune dimineață la prima oră. Dispariția cuiva se înregistrează, nu avem voie să urmărim telefoanele, îi audiem pe cei care reclamă și începi să cauți fotografii, cerc de prieteni și apoi dai în urmărire națională și internațională. Doar dacă faci dosar penal poți urmări telefonul. Am avut cazul Luiza. Am înregistrat dispariția și timp de două zile nu am putut să-i urmăresc telefonul pentru că nu-mi dă voie legea, abia după ce i-am făcut dosar penal am dat în urmărire, dar, din păcate, telefonul nu mai era operațional. Avem de un an de zile o inițiativă legislativă prin care să se permită urmărirea telefoanelor în astfel de cazuri, dar zace prin sertare. Primul lucru pe care îl faci este să localizezi telefonul, pentru că dacă dai după trei zile ori nu mai are baterie, ori l-a închis, ori i l-a aruncat”, ne-a mai spus președintele SNPPC.