Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Parchetul General) – Secția de urmărire penală desfăşoară miercuri, 26 noiembrie, nu mai puțin de 12 percheziţii domiciliare în municipiul Bucureşti şi două în municipiul Târgu Mureş, într-un dosar penal vizând falimentarea companiei de asigurări Euroins.
Cercetările vizează infracţiunile de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani şi prezentarea, cu rea-credinţă de date neadevărate privind condiţiile economice sau juridice ale societăţii ori ascunderea, cu rea-credinţă, în tot sau în parte, a unor asemenea date.
Perchezițiile au loc la domiciliile a 10 persoane fizice și la sedii de firme
„Perchezițiile au loc la domiciliile a 10 persoane fizice (care au activat la nivelul conducerii superioare/executive a unei companii de asigurări, ER, în perioada relevantă cauzei) și la sediile unor persoane juridice controlate în prezent de patronatul bulgar al societății” – se precizează într-un comunicat al PÎCCJ.
Activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea, cu rea-credință (…) de date neadevărate (…) asupra condițiilor economice sau juridice ale societății ori ascunderea, cu rea-credință, în tot sau în parte, a unor asemenea date.
„Cercetările vizează activitatea infracțională derulată, în intervalul 2017- 2023, de către factori decidenți de la nivelul patronatului societății ER S.A., în calitate de administratori scriptici/faptici ai societății în cauză. Aceștia, acționând și cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive a societății respective și entităților afiliate, au creat, conceput, aplicat și coordonat diverse mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale companiei, acționând în conivență cu scopul de a decapitaliza societatea respectivă (prin reducerea drastică a disponibilitaților bănești și patrimoniului aflat la dispoziția acesteia)”, menționează sursa citată.
Anchetatorii au stabilit cum funcționa mecanismul infracțional
„Raportat la situația de fapt ce a rezultat din probatoriul administrat până la acest moment rezultă că mecanismul infracțional concertat de decapitalizare a societății ER S.A. s-a derulat pe următoarele coordonate:
1. Diminuarea/subevaluarea/neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați.
Resursele încasate de la clienți de către ER SA au fost în fapt redirecționate către alte entități aflate sub controlul acționarilor bulgari CAM și BKI, concomitent cu neplata abuzivă a despăgubirilor către asigurați în contextul derulării unei politici sistematice de neconstituire de rezerve tehnice la un nivel adecvat și transmiterea de raportări false către Autoritatea de Supraveghere Financiară astfel încât să rezulte nereal faptul că societatea își respecta obligațiile contractuale.
Printr-o Decizie a ASF din 21.12.2021 s-a stabilit în sarcina ER obligația de a realiza și transmite trimestrial autorității situația analizei privind rezerva de daună avizată, analiza urmând a fi prezentată distinct la intervale trimestriale de cel puțin 3 luni, 6 luni și la 12 luni. În ianuarie 2023, ER a transmis ASF testele aferente rezervei de daună avizată estimate la datele de raportare 31.12.2021, 31.03.2022, 30.06.2022 și 30.09.2022, toate prezentând insuficiență (pentru clasa de asigurări RCA) astfel: 31.12.2021- subadecvare de 418.023.466 lei; 31.03.2022- subadecvare de 373.497.210 lei; 30.06.2022 – subadecvare de 235.593.033 lei; 30.09.2022 – subadecvare de 236.824.658 lei.
Aceste aspecte au fost reținute în Decizia din 17.03.2023 a ASF de retragere a autorizației de funcționare a ER, constatarea stării de insolvență și promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului. În plus, conform raportului privind cauzele și împrejurările care au generat falimentul debitoarei ER S.A, la data deschiderii procedurii de faliment, rezerva RBNS de daune (acea parte din rezerva de daune a unei companii de asigurări care acoperă dosarele de daună deja declarate de către asigurați sau terți păgubiți, dar care nu au fost încă soluționate și plătite) ar fi trebuit să se ridice la nivelul sumei de 1,7 miliarde lei, conform rezultatelor inventarierii efectuate în procedură. Cu toate acestea, evidențele societății, la data de 09.06.2023, consemnau o rezerva RBNS de doar 683 milioane lei – rezultând o rezervă inadecvată cu peste 1 miliard de lei, aceasta dovedindu-se chiar superioară inadecvării calculate de către ASF.
Politica sistematică de neconstituire de rezerve tehnice la un nivel adecvat s-a grefat și a rezultat implicit din conceperea, aplicarea și coordonarea de către acționarii majoritari indirecți și conducerea executivă a societății ER a unui mecanism de desfășurare a activității de asigurare (pentru linia de activitate de asigurări auto obligatorii RCA) ce afecta decisiv capacitatea financiară a societății prin prisma onorării obligațiilor asumate prin contractele de asigurare.
Structura tipurilor de asigurare intermediate de ER era semnificativ diferită de trendul pieței de asigurări – în portofoliul ER regăsindu-se prime subscrise pentru răspundere civilă auto (RCA) la o pondere de peste 95% din portofoliu (global), în timp ce celelalte societăți de asigurare înregistrau o medie a asigurărilor RCA în creștere la maxim 50%.
Astfel, prin politicile promovate, susținute și implementate de conducerea ER, rata combinată a daunei pentru clasa 10 (RCA) a avut o pondere ridicată si a influențat semnificativ rata totală (fiind peste pragul de 100%), aspect care a făcut ca societatea să plătească mai mult pentru daune și cheltuieli decât a încasat din prime, ceea ce a dus la un dezechilibru structural al activității și a condus la pierderi tehnice persistente, cu impact direct asupra solvabilității și riscului de insolvență.
Factorii decidenți de la nivelul patronatului societății ER SA (cu rol decizional major) nu au luat măsuri pentru remedierea politicilor societății în scopul prevenirii/diminuării acestor pierderi, ci au continuat să implementeze o politică de subscriere care a generat pierderi din ce în ce mai mari – aceștia creând o stare de fapt care a permis continuarea activității de subscriere de polițe de asigurări, cu toate că ER nu mai avea capacitatea financiară pentru a acoperi toate cererile de despăgubire formulate în temeiul contractelor de asigurare.
Din coroborarea întregului material documentar existent rezultă că principalul motiv pentru care factorii decidenți de la nivelul patronatului societății ER SA (cu rol decizional major) au dispus continuarea în aceste condiții a activității (schema prin care vindeau polițe RCA la prețuri mici, pentru a încasa cât mai mulți bani, fără vreo intenție să asigure plata despăgubirilor) a fost acela de a dispune discreționar de activele societății prin externalizarea resurselor financiare ale acesteia către entități externe aflate sub controlul acestora.
Reducerea obligațiilor față de asigurați s-a realizat prin:
– închiderea dosarelor de daună cu respingerea neîntemeiată a despăgubirilor;
– nerealizarea plăților către asigurați în cazul pierderii litigiilor cu aceștia, soldate cu decizii de executare silită;
– neraportarea situației reale a dosarelor de daună și a litigiilor către A.S.F. , respectiv neînregistrarea lor în propria evidență;
– neinventarierea sau inventarierea neadecvată a situației litigiilor privind dosarele de daună, fapt care mai departe a permis transmiterea de raportări nereale.
Ca exemplu, un control derulat de către A.S.F. pentru activitatea desfășurată în perioada 01.07.2000-31.03.2021 a evidențiat că fostul director al Direcției Daune din cadrul ER SA a respins neîntemeiat peste 5800 de dosare de daună (cu obligații de peste 60 milioane de lei) fără a exista o analiză temeinică a fiecărui dosar.
În mod similar, situațiile întocmite de conducerea ER SA cu privire la litigii nu au reflectat realitatea juridică ce caracteriza societatea, întrucât nu au evidențiat numărul real al litigiilor cu decizie executorie, valoarea rezervelor constituite pentru fiecare dosar și valoarea despăgubirilor achitate după soluționare ori data efectuării despăgubirii.
Astfel, A.S.F. a constatat prin compararea raportărilor ER SA cu evidența publică a instanțelor că există litigii neraportate, pentru un număr de 36.707 dosare, din care 20.268 aveau ca obiect executări silite și 16.439 dosare aveau ca obiect pretenții/cereri de despăgubire.
Astfel, în lanțul cauzal:
• politica sistematică de diminuare și subevaluare a rezervei de daune a determinat neplata de către ER a daunelor către beneficiarii contractelor de asigurare:
• neîndeplinirea obligațiilor de despăgubire către asigurați a determinat formularea de către aceștia de acțiuni în instanțe având ca obiect pretențiile de achitare a daunelor;
• perpetuarea politicii sistematice de neconstituire a rezervei de daună avizată aferentă dosarelor de daună ce făceau obiectul litigiilor aflate pe rolul instanțelor a determinat neplata de către ER a despăgubirilor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive;
• neachitarea în termen a despăgubirilor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive a determinat acumularea de penalități (0,2% pe zi de întârziere) și ulterior declanșarea procedurilor de executare silită asupra societății (ce au antrenat suplimentar cheltuieli de executare);
• derularea procedurilor de executare silită a condus la diminuarea semnificativă a patrimoniului ER prin acumularea de cheltuieli suplimentare (penalități, cheltuieli de executare) față de daunele principale de achitat.
În acest mod, sumele estimate în categoria penalităților rezultate din inventarierea dosarelor de daună ce s-au aflat pe rolul instanțelor de judecată la data deschiderii procedurii de faliment se ridicau la peste 301 milioane lei, iar sumele achitate în categoria cheltuielilor de executare erau de peste 40 milioane lei.
În acest sens, prin continuarea activității în aceste condiții, s-a urmărit în principal obținerea de lichidități consistente pe termen scurt ce urmau a fi utilizate în interesul acționarului majoritar ( doar veniturile din primele brute subscrise înregistrate în perioada 2020 – 2023 fiind de 6,9 miliarde lei), însă a împovărat suplimentar societatea din cauza volumului de daune.
2. Programul de reasigurare
În intervalul 2020- 2023, activitatea ER SA a făcut obiectul a 8 acțiuni de control din partea A.S.F., din care cu ocazia ultimelor 7, s-a constatat că societatea nu deținea capital suficient pentru a acoperi cerințele legale de funcționare. Pe baza lor, A.S.F. a emis decizii prin care au fost impuse măsuri de remediere a deficiențelor, acordând societății termenele legale necesare pentru restabilirea indicatorilor.
Conform Raportului de control final din 2023 emis de echipa de control A.S.F. a fost identificat un deficit de capital în valoare de 2,19 miliarde de lei necesar pentru asigurarea solvabilității.
Ulterior transmiterii de către A.S.F. a raportului, care pentru conducerea ER SA prefigura iminența retragerii autorizației de funcționare și a constatării stării de insolvență, acționarii CAM și BKI au pus în aplicare un mecanism prin care au reușit cu sprijinul subordonaților, să externalizeze resursele financiare care încă se mai aflau în disponibilitățile companiei de asigurări. Scopul mecanismului a fost însușirea și securizarea resurselor societății ER SA în interesul acționarului majoritar și în dauna directă a asiguraților/creditorilor entității.
Concret, CAM și BKI au coordonat și implementat, într-un termen foarte scurt, un nou acord de reasigurare cu o firmă afiliată pe care o controlau indirect – acord care a constituit baza justificativă a transferului unor active financiare din patrimoniul ER spre firma afiliată. Motivul realizării activității respective în acest context și cu o rapiditate crescută a fost anticiparea intrării în insolvență și astfel pierderea controlului asupra resurselor financiare ale ER SA.
Intenția frauduloasă de a externaliza resursele financiare ale societății ER SA rezultă fără niciun dubiu din includerea în noul contract de reasigurare a unei clauze contractuale abuz ive, ce prevedea reținerea integrală de către reasigurător a primelor de reasigurare și nerambursarea acestora către ER SA, raportat la acțiunile previzibile pe care autoritatea competentă română urma să le ia, având în vedere constatările din rapoartele de control final.
Practic, intenția reprezentanților societății ER SA a fost de a transfera activele din societate, cu rea-credință sub pretextul nereal al restabilirii solvabilității, prin încheierea unui tratat contractual de reasigurare ce implica (neuzual practicii de piață) achitarea integrală în avans a primei de asigurare și reglementa cu rea-credință o clauză contractuală abuzivă privind mecanismul de reziliere.
Prin Decizia A.S.F. din 2023, s-a dispus retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii ER S.A., s-a constatat starea de insolvenţă a acesteia și promovarea de către A.S.F. a cererii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva societăţii.
Ulterior acestui moment, societatea afiliată de reasigurare a comunicat societății ER S.A. notificarea de denunțare a contractului de reasigurare, invocând clauza abuzivă anterior menționată, fiind astfel deturnat o mare parte din activul societății ER S.A., prin cedarea unor active financiare în valoare totală de 1.567.763.048 lei, constând în disponibilități în conturi (în cuantum de 214.326.650 lei), titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni, unități de fond în valoare de 621.436.398 lei) și creanțe recuperabile din reasigurări (în valoare de 732 milioane de lei), dispunând astfel însușirea activelor financiare în cauză de către firma afiliată.
3. Încheierea de operațiuni financiare reglementate cu rea-credință prin clauze contractuale care au vizat transferul de active/nerecuperarea unor importante sume de bani/obligațiuni reprezentând capitalul de lucru al societății ER SA
Astfel, în intervalul decembrie 2020 – 2023, deși compania de asigurări ER S.A. se afla în incapacitate vădită de a-și achita toate obligațiile asumate în contextul deteriorării indicatorilor de lichiditate și solvabilitate, în contabilitatea societății au existat sume cumulate de ordinul zecilor de milioane de lei, mobilizate pentru acordarea de împrumuturi (a căror rambursare nu a mai fost solicitată) sau constituirea de provizioane pentru prețul unor cesiuni neîncasate, respectiv nerecuperarea unor creanțe pentru sume achitate în avans pentru servicii contractuale neexecutate – operațiuni derulate cu entități afiliate aflate sub controlul indirect/direct al acelorași asociați”, se precizează în comunicatul PÎCCJ.
Conform reprezentanților Parchetului, prin intermediul acestor operațiuni, s-a generat prejudicierea gravă a societății ER SA (Euroins SA) cu suma totală de peste 75.000.000 lei, în scopul dobândirii de foloase patrimoniale de către firmele afiliate.
IGPR: Prejudiciul în cauză se ridică la aproximativ 4.690.000 de euro și 1.623.041.926 de lei
Și tot miercuri dimineață, 26 noiembrie, Poliția Română (IGPR) a făcut câteva precizări cu privire la cele 14 percheziții pe care polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice – I.G.P.R., sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, le fac în municipiul București și județul Mureș, la sediile și/sau punctele de lucru ale persoanelor fizice și juridice „implicate într-o cauză ce vizează săvârșirea infracțiunilor” de gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave în formă continuată, delapidare cu consecințe deosebit de grave și spălarea banilor.
„Din cercetări a reieșit faptul că, în perioada 2020 – 2023, factorii decidenți de la nivelul patronatului bulgar (cu rol decizional major) ai unei companii de asigurări, în calitate de administratori scriptici/faptici ai firmei și cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive, ar fi acționat constant, în exercitarea aceleiași rezoluții infracționale, pentru a decapitaliza societatea în cauză, reducând drastic disponibilitățile bănești și patrimoniul aflat la dispoziția acesteia.
Aceștia ar fi dezvoltat, coordonat, implementat, dispus și determinat un mecanism de desfășurare a activității de asigurare (pentru linia de activitate de asigurări auto obligatorii R.C.A.) ce ar fi afectat capacitatea financiară a societății, respectiv operațiuni financiare reglementate cu rea-credință prin clauze contractuale (prin care s-ar fi urmărit împotriva interesului societății și înlăturarea în caz de litigii a aplicabilității normelor române de drept procesual-material civil și implicit a protecției jurisdicției naționale) care, în contextul deteriorării indicatorilor de lichiditate și solvabilitate, ar fi vizat transferul de active/nerecuperarea unor importante sume de bani/obligațiuni reprezentând capitalul de lucru al societății.
Prin această modalitate ar fi fost prejudiciat masiv Fondul de Garantare a Asiguraților (F.G.A.), ducând și la afectarea gravă a stabilității pieței în domeniul asigurărilor R.C.A.
Prejudiciul în cauză se ridică la aproximativ 4.690.000 de euro și 1.623.041.926 de lei”, se precizează în comunicatul IGPR.