Stirea cea mai grea a momentului nu este despre haosul generat de derbedei la mitingul de protest, in seara zilei de miercuri. Nu despre distrugerile provocate sau bataile lor cu jandarmii si nici interventiile in forta ale acestora. Bomba a venit noaptea, cand Piata Victoriei inca nu se golise. Anume, ca DNA a inceput sa cerceteze ce si cum despre ordonanta cu modificarea codului penal si a celui de procedura penala. Cum de ce? Ce intrebare!
Oricine priveste atent intelege ca miza razboiului PSD – Justitie – Presedintie nu este ce se vede in strada. Acolo este doar efectul unor zvonuri tulburi despre cine scapa sau vrea sa scape de dosare si de inchisoare, pe drept sau nu.
Fara sabie si scut
Batalia se da pe recuperarea Justitiei din mainile celuilalt. Este meciul direct al lui Iohannis cu zona politicului, in cazul de fata, PSD. In epoca Basescu, politicienii au cedat Justitia. Procurorii, altfel incolonati, au inceput sa construiasca cele mai dure dosare. Nume grele din PSD au facut coada la DNA, apoi in fata instantelor. Condamnarile nu au intarziat sa apara, partidul lui Liviu Dragnea ajungand sa fie vaduvit de lideri importanti. Procurorii devenisera o forta de temut in fata multora. Basescu, expert in arta manipularii, i-a folosit din plin, anticoruptia devenind mai mult un mijloc de indepartare a rivalilor si a incomozilor. In 2014, dupa prezidentiale, Iohannis a devenit beneficiarul, prin preluare, al acestei forte care nu va pregeta sa munceasca oricand pentru el. Aceasta este, de fapt, puterea lui Iohannis. Este normal ca acum, dupa ce PSD a ajuns la putere, sa incerce o recuperare a Justitiei ramase in mainile celui care le-a declarat razboi inca din prima zi de dupa alegerile din decembrie. Nimeni nu se simte in siguranta cand adversarul flutura sabia scoasa din teaca iar el nu are nici macar scut.
„Jos mainile de pe DNA!”
Daca Dragnea nu ajunge la puscarie, cum va dormi Iohannis? Mai are vreun sens declaratia de razboi facuta imediat dupa alegeri? Mai bine o ancheta zdravana, cat ar fi ea de urata, ca nu cumva presedintele sa ramana fara paine si cutit in maini. S-ar putea intampla asta? Da, dar numai daca procurorii ar realiza in ce hal sunt de manipulati. Si-au tocit coatele in facultati si la specializari. Vin in cap de oboseala dupa audieri maraton si numai doua ore de somn. Au salarii marete, nimic de zis, dar mai au timp sa le cheltuie? Poate ca au si case bune de tot, dar cand mai stau in ele daca mor la serviciu? Viata personala plina? Sunt rezervat. Cred ca de multe ori simt si ei ca faptele anchetate nu stau chiar asa cum li s-o fi spus initial, dar ce solutie au? Rata la casa, rata la masina, alt nivel de trai, alti bani. E greu. Nervii presedintelui cert au fost intinsi la maximum cand vreun sfatuitor de taina i-o fi spus ca, prin manevre abile si legale, are toate sansele sa piarda DNA. Cei atenti la discursul lui au sesizat in ce contest a spus, abia mascandusi furia, „Jos mainile de pe DNA!”. Pentru ca puterea lui pe asta se bazeaza, pe procurorii care pot fi manipulati si care, in buna masura, rezolva cele mai sensibile dosare. Atat de delicate incat le pot provoca vise negre. Pe o institutie despre care se aude ca poate fi desfiintata prin contopirea intr-un imens Parchet Antimafie, condus de o alta persoana decat cea care crede el. Fara DNA, probabil ca Iohannis va arata ca profesorul de fizica din Agnita, care facea naveta, pe bicleta, la Sibiu.