Cauta

A doua corabie solara a lui Kheops scoasa la lumina

Egiptul se straduieste din rasputeri sa aduca inapoi turistii care au fost alungati de revoltele de la inceputul anului. Asa incat creeaza evenimente arheologice rasunatoare.

Una din cele 41 de grinzi de calcar

Joi dimineata, pe platoul Gizeh, in prezenta celebrului ministru al Antichitatii Zahi Hawass, a inceput scoaterea la lumina a celei de-a doua corabii solara a faraonului Kheops (sau Khufu), cel pentru care a fost construita Marea Piramida, scrie le Point. Se cunostea existenta ei de la descoperirea primei corabii solare, in 1954, de catre arheologul egiptean Kamal el- Mallakh si care astazi este expusa intr-un muzeu special construit la baza Marii Piramide. Fusese nevoie de 13 ani de mare rabdare a specialistului egiptean Ahmed Yussef pentru a monta din nou cele 1224 de bucati din lemn de cedru in ordinea corecta. A reusit astfel sa reconstituie magnifica nava lunga de 43,6 metri si lata de 5,9 metri, in stare de conservare perfecta.

A doua corabie astepta deci de peste jumatate de secol intr-o fosa alaturata. Faraonul avea nevoie de doua corabii pentru ca, asemenea zeului Ra, pe care il incarna, trebuia sa se afle intr-o miscare perpetua. Asadar, ii trebuia o corabie pentru timpul zilei si o corabie pentru timpul  noptii.

In 1987, la cererea ministerului Antichitatii egiptean, o echipa japoneza de la Universitatea Waseda a folosit un scaner electromagnetic pentru a certifica prezenta, in ce-a de a doua fosa, a bucatilor unei alte corabii de lemn. Egiptenii au autorizat atunci Societatea Nationala Geografica sa faca o mic gaura prin care sa introduca un aparat foto miniatural. A fost o uriasa prostie: imediat aerul si insectele, curioase ca turistii japonezi, s-au grabit sa patrunda prin micul orificiu si au inceput sa distruga lemnul. Savantii s-au grabit la randul lor sa omoare insectele si sa protejeze fosa construind deasupra ei un hangar. Dar analiza recenta, cu raze X, a unei bucati de lemn extrase din fosa a demonstrat ca nava continua sa se degradeze. O datare cu carbon 14 a estimat ca lemnul de cedru era mai vechi cu un secol decat domnia lui Kheops.

In iulie 2008, o camera teleghidata a fost introdusa in fosa pentru ca vizitatorii sa poate in fine vedea corabia ingropata de vechii egipteni, cu peste 4500 de ani in urma. Joi dimineata, in fata camerelor tv din lumea intreaga, lucratorii au inceput sa ridice cele 41 de grinzi de calcar de 14 tone fiecare. Sutele de piese din lemn ale corabiei vor fi apoi analizate pentru a se vedea in ce stare se afla si a vedea cum pot fi extrase fara a fi avariate.

 

Ultimele stiri

  • Mesaje de Paște 2024. Felicitări, urări şi gânduri bune pentru cei apropiaţi cu ocazia Sărbătorilor Pascale
  • Guvernul vrea să mărească pensiile de la 1 septembrie, dar cine le mai apucă? Speranţa de viaţă, în România, s-a PRĂBUŞIT!
  • Dramă în judeţul Neamţ: un bărbat s-a aruncat în faţa trenului. A murit pe loc!
  • Jandarmii i-au căutat, pentru droguri, „la piele” pe petrecăreții din Mamaia. Unde au putut să le ascundă tinerii
  • Horoscop – sâmbătă, 4 aprilie 2024. Berbecii au idei ciudate, iar Racii au parte de întâmplări deosebite
  • Părinţii, revoltaţi în mediul online după ce un restaurant din Bucureşti a impus reguli stricte pentru copiii clienţilor
  • Cât costă un kilogram de cozonac, de Paştele 2024. A ajuns un desert pe care românii nu prea şi-l mai permit
  • Ce reprezintă Paştele 2024? Sfaturi şi îndrumări de la Părintele Pimen Vlad. Recomandări şi pentru slujba de Înviere
  • Litoralul, îndoliat! Protest la Vama Veche faţă de modul în care se desfăşoară procesul lui Vlad Pascu (VIDEO)
  • Cât plăteşti pentru o ciorbă la Mamaia, în minivacanţa de 1 Mai. Preţurile au luat-o „razna”
  • Exit mobile version