Fostul lider al social democraţilor Liviu Dragnea va afla joi, 20 august, dacă poate să iasă din închisoare.
Avocații lui Dragnea au mai depus încă o cerere de eliberare condiționată. Acum se așteapă decizia magistraților de la Curtea de Apel Bucureşti.
Flavia Teodosiu, avocata lui Liviu Dragnea a spus, miercuri seară, la postul Antena 3 că acesta a fost închis pe nedrept
„Ne-am adresat Tribunalului București și ne-am plâns cu privire la faptul că domnul Dragnea e ținut într-o detenție nelegală, având în vedere că a fost judecat de un complet de 3 judecători de la Înalta Curte.
La fond, în iunie, a fost respinsă cererea noastră ca fiind neîntemeiată. Instanța fondului în realitate a spus că în situația în care decizia CCR nu a indicat o anumită conduită de urmat, aceasta nu poate să se pronunțe cu privire la detenție, ceea ce e complet nelegal”, a spus Flavia Teodosiu.
Liviu Dragnea a muncit la garajul penitenciarului, s-a purtat frumos iar avocații spun că sunt mari șanse ca acesta să scape de închisoare.
Dragnea a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova, fiind condamnat la 3 ani și șase luni de închisoare după ce a fost găsit vinovat în dosarul angajărilor fictive de la DGAPSC Teleorman.
Motivarea ÎCCJ la condamnarea lui Liviu Dragnea
Liviu Dragnea a fost găsit vinovat pentru că și-a folosit influența de președinte al Consiliului Județean Teleorman asupra mai multor angajați ai Direcției pentru Protecția Copilului. Aceștia au menținut în funcție două femei care, în realitate, prestau servicii pentru partid.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul de 5 Judecători, în majoritate, în procesul de reanaliză efectivă a criteriilor de individualizare judiciară prevăzute în art. 72 din Codul penal 1969, consideră cuantumul pedepsei de 3 ani şi 6 luni ca fiind suficient şi proporţional, în raport cu circumstanţele reale şi personale ale inculpatului, asigurând realizarea scopurilor pedepsei, de coerciţie, prevenţie şi cel educativ, dându-i posibilitatea unei schimbări de atitudine şi raportare la valorile sociale afectate prin fapta comisă, respectiv încrederea în instituţiile publice şi relaţiile de serviciu, în conştientizarea consecinţelor unei infracţiuni de serviciu, din perspectiva funcţiei deţinute, neimpunându-se majorarea acestuia”, se arată în motivarea judecătorilor de la ÎCCJ.