Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a anunțat faptul că dosarul „Sparanghelul” a fost clasat deoarece faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală. Însă, în același timp, Biroul de Poliție Transporturi Aeriene Cluj s-a sesizat din oficiu în acest caz în timp ce Comisia aeroportului este anchetată de Parlament.
„La data de 09.04.2020 Biroul de Poliție Transporturi Aeriene Cluj s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 Cod penal, reținând în esență că, în cursul aceleiași zile, începând cu ora 07.00, în parcarea Aeroportului Internațional Avram iancu Cluj s-a creat o aglomerare de persoane provenind din toate zonele țării, inclusiv din cele cu focare de infecție COVID-19, persoane care doreau să plece la muncă în Germania cu mai multe curse charter”, potrivit unui comunicat.
Cei aproximativ 2000 de români nu ar fi fost plasați în carantină
„Prin ordonanța din data de 13 iulie 2020, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a dispus clasarea cauzei referitoare la aglomerarea de persoane creată în incinta aeroportului la data de 09.04.2020, cu motivarea că faptele nu există – sau nu sunt prevăzute de legea penală.
În fapt, în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nici una din cele 1962 de persoane care la data de 09.04.2020 s-au aflat în incinta aeroportului și s-au îmbarcat în curse charter spre Germania, nu a fost spitalizată sau plasată în carantină definită de art. 352 alin. 9. Cod penal. În consecință, nu se poate reține că aceste persoane ar fi încălcat măsurile de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor ifectocontagioase, astfel că este împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, prev. de art. 352 alin. 1 Cod Penal, deoarece fapta sesizată nu există, fiind aplicabile prev. art. 16 alin. 1 lit. a C. pr. Pen..
De asemenea, în urma materialului probabtor administrat s-a constatat că nerespectarea, la data de 09.04.2020 în incinta Aeroportului Internațional Avram Iancu din Cluj, a măsurilor de distanțare fizică prevăzute de art. 3 alin 1 din Ordonanța Militară nr. 1/2020 și de art. 7 alin. 1 din Ordonanța Militară nr. 3/2020, nu a avut ca urmare răspândirea infecției cu noul coronavirus și ca urmare este împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunile de zădărnicirea combaterii bolilr, prev. de art. 352 alin. 2 Cod penal, respectiv prev. de art. 352 alin. 2, 4 Cod penal, faptele sesizate nefiind astfel prevăzute de legea penală”, potrivit stiripesurse.ro.
În plus, în motivarea Parchetului se arată faptul că încălcarea măsurilor de distanțare fizică prevăzute de ordonanțele militare, puteau constitui contravenția prevăzută de art. 28 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență dacă CCR nu admitea neconstituționalitate aei prin decizia nr. 152/2020.
Sute de oameni, la îngrămădeala în plină pandemie pe Aeroportul Cluj
În plină pandemie, aproximativ 2000 de români au plecat în Germania prin intermediul unor curse charter puse la dispoziție de către firmele de recrutare. Aceștia aveau permisiunea autorităților române. Însă proasta organizare a plecării celor aproximativ 2000 de români a făcut ca, în timp ce toți oficialii puneau accentul pe distanțarea socială, aceștia să stea îngrămădiți în parcarea aeroportului, nerespectând măsurile impuse pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.
Imaginile cu românii care se îngrămădeau la Aeroportul din Cluj au stârnit controverse naționale, însă au ajuns și în presa internațională.
Atunci a fost constituită o comisie parlamentară de anchetă, la solicitarea liderilor PSD, Pro România şi ALDE, iar membrii acesteia, Marcel Ciolacu, Victor Ponta şi Călin Popescu Tăriceanu, şi-au propus să discute cu responsabili locali – prefectul de Cluj, prefecţii din judeţele de unde proveneau majoritatea celor care se aflau la aeroport în acea zi, preşedinţii consiliilor judeţene, cei care au coordonat dispozitivele şi, la final, miniştri – ministrul Afacerilor Externe, ministrul Muncii, ministrul Administraţiei şi Internelor, ministrul Transporturilor, ministrul Sănătăţii, dar şi cu lucrătorii sezonieri respectivi.