Ce prevede proiectul de reformă a pensiilor speciale asupra căruia CCR trebuie să se pronunţe duminică, 28 decembrie

Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate duminică, 28 decembrie, proiectul ce prevede reforma pensiilor magistraţilor, care au respins orice propunere de reformă înaintată de Guvernul Ilie Bolojan și și-au suspendat activitatea.

CCR a amânat, pe 10 decembrie, luarea unei decizii, stabilind un nou termen. Reamintim că proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar pe 20 octombrie magistraţii au stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.

Secțiile unite ale ÎCCJ au fost convocate în 5 decembrie de Lia Savonea și au decis să sesizeze CCR, considerând că legea – dacă va fi promulgată în această formă – îi discriminează pe magistrați, față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu.

Ce prevede proiectul contestat la CCR

Proiectul de reformă a pensiilor magistraților prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani.

Proiectul se va aplica şi personalului auxiliar din instanţe şi parchete, angajaţilor de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, precum şi magistraţilor asistenţi şi personalului de specialitate juridică de la Curtea Constituţională.

De ce a respins ICCJ proiectul

ICCJ susţine că n-a observat caracterul de urgenţă a proiectului, care nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, „scoasă din context” şi „neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.

Totodată, precizează magistraţii, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată.

Magistraţii mai reclamă că legea „anulează de facto pensiile de serviciu„, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

De asemenea, magistraţii Înaltei Curţi afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.