Minunea Pastelui s-a intalnit nefericit cu 1 Mai, asa ca am avut placerea — in sens de am trait oroarea — de a-i vedea, in nordul Mamaiei, pe hapciupaliticii frumosi si liberi, care vor sa fuga preotii din biserici cand isi dau ei foc, in paduchelnite de rockereala.
Fetele — ca fetele, e dreptul lor sa se darwinizeze. Dar baietii… Ooo, eu dispretuiesc Armata de mic, m-au alergat apevistii vreo 15 ani, le duceam certificate care se bateau cap in cap — la recrutarea din ianuarie eram rugbyst la Dinamo, iar in august prezentam o adeverinta ca sunt bolnav de plamani — dar de acest 1 Mai am regretat ca Armata nu mai e obligatorie! Va prezint uniforma asexuatului roman! Palarie neagra cu bordura argintie, lasata pe ceafa de mielut. Tricou decoltat. Cardigan de bumbac transparent, pana la genunchi. Pantaloni dintr-un material elastic, cu turul jos, foarte jos, in care intra un sac de cartofi gata digerati. Iar gleznele — la vedere. Bulangii perfecti, dar nu sunt chiar toti bulangii, cei mai multi au si succes la gagici. Niste dezorientate, si ele.
Si acum — muzicoasa! Aia cu versuri, ca house, ambiental si rockereala de luat foc nu se califica nici macar la zdringhi-zdringhi. Cantaciosii pe versuri sunt la nivelul lui Banica, epigonul epigonului, adica Fanica il imita pe Shakin Stevens, care il imita pe Elvis si iese „Veta, mi-ai spart chiuveta!”. La orice radio, „imi e dor de tine, ca ai plecat de langa mine!”. Ba, prostoboilor, luati ce era bun, nu prostiile si compromisurile inevitabile, de la Cenaclul Flacara! Paunescu are, pe langa maculatura, cateva zeci de poezii mari si cateva sute de texte cantabile. Un textier de clasa aliaza versificatia corecta (rimeaza verb cu adjectiv sau substantiv cu pronume) cu metafizica. Paunescu venea si cu dictatura. In lirica, dictatura inseamna talent si organizare. Folkistii lui Paunescu respectau la rigoare poezia si dilibadeau muzicoasa in functie de picioarele de vers inchegat artistic, nu invers, cum fac jigodiile sensibiloase de azi. Si ca sa inchei cultural, ba, cantaciosilor o sa va salut ca Mateiu Caragiale, in corespondenta cu Nicolas Boicesco: „Besteli-me-ati iacaua!”.