Un om nefericit este vulnerabil. Un om nefericit este depresiv. Un om nefericit este manipulabil. Un om nefericit este o marfă cu cost mic de producție și foarte profitabil la vânzare.
Europa îmbătrânește. Tinerii din Europa nu își mai găsesc loc de creștere și stabilitate financiară. Oamenii, bătrâni ca mine, se tem mai mult decât cei tineri de boală, de creșterea prețurilor, de pandemie, de cutremure, de război, de stabilitatea băncilor, de competența medicilor și calitatea spitalelor. Oamenii trecuți de 50 de ani se mai uită încă la televizor. Așa că televiziunile le livrează hrana nefericirii. Pentru că ce să vezi, ei merg la vot. Tinerii nu votează dar demonstrează pentru orice și oriunde este rost de o scenă de etalare a frustrărilor generate de alte alimente pentru alte nefericiri. Nefericirea este segmentată cinic. Pentru organizarea costurilor de producție. Cu multă statistică, probabilități și ecuații diferențiale. Care paradoxal nu se mai regăsesc în miezul programelor școlare finanțate de state. Este mai cool să îți faci mușchi la sală pe ritm de muzică în 3 timpi decât „mușchi” pe creier. Ăia nu se văd și nu sunt apreciați în lumea globală a nefericirii pictată cu inimioare și like-uri generatoare de venituri, de „influenceri” ai nefericirii prin construcții de ștachete imposibil de atins. Pentru vindecarea rănilor și frustrărilor generațiilor în activitate s-au inventat drogurile. Profitabile pentru cei care le produc și le distribuie. Așa cum sunt pentru bătrânii din generația mea suplimentele alimentare. Care hrănesc bugetele televiziunilor la care tinerii renunță să se mai uite pentru informare.
Și uite așa ne trezim cu falii de nefericire productivă în societate. Pe care producătorii de nefericire cred că le pot gestiona. Ce se întâmplă în aceste zile demonstrează contrariul. A mai apărut o falie. Generată de glasul sângelui. Care este greu să fie pus în muzică în 3 timpi. Ecoul generat de prea mult beton și sticlă într-o natură modelată în pixeli generați on-line.
Conflictul religios și etnic. În timp ce în Occident religia tinerilor a devenit „Cancel Culture” în țările musulmane tinerii se radicalizează pentru promovarea credinței în care au fost educați cu consecvență. Acest conflict religios cu armate de calibru diferit promite să destabilizeze lumea. Tehnologia nu poate rezolva problema. Legea numerelor mari ne oferă soluții posibile generatoare de nefericire. Ca și cum nu aveam destule. Ce s-a întâmplat zilele trecute în aeroportul din Daghestan este o mostră de produs al unei afaceri profitabile cu produse ale nefericirii globale. Piața este pregătită. Șaua a fost bătută să priceapă iapa. Armăsarii pur sânge vor face diferența. Britanicii care sunt crescători cunoscuți știu de unde vin.
Cum se vinde nefericirea în România? O poveste despre pensii și salarii face rating la tv. Niște morți în altă parte a lumii mai diminuează din atenție la ce ni se pregătește. La coadă la miracole prorocii mincinoși promit reforme imposibile financiar. Țara se umple de gropi-investiții cu parandărăt necesar electoral. Arca este tot mai mică pentru câți au nevoie să se salveze de prăpădul care vine. Nefericirea este globală. Fericirea rămâne o opțiune personală. Depinde de fiecare dintre noi să o definim în sistemul de valori în care ne decidem să trăim individual.