Conform informațiilor oficiale, Mohammed bin Salman (prințul moștenitor al Arabiei Saudite) este programat să viziteze Casa Albă pe 18 noiembrie 2025, pentru o întrevedere de lucru cu Donald Trump.
Iată câteva dintre temele majore pe care se anticipează că vor fi discutate la întrevederea dintre Mohammed bin Salman (prințul moștenitor al Arabiei Saudite) şi Donald Trump la Casa Albă pe 18 noiembrie 2025: Normalizarea relațiilor între Arabia Saudită şi Israel, respectiv aderarea regatului la acordurile de pace din Orientul Mijlociu (ex. Abraham Accords); Încheierea unui acord de apărare între SUA şi Arabia Saudită — garanții de securitate, posibilă achiziție de avioane F-35, extinderea cooperării militare; Cooperare economică, investiții şi tehnologie: domenii precum inteligență artificială, centre de date, energie (inclusiv nucleară civilă), infrastructură; Probleme regionale-reconstrucția din zona Fâșia Gaza, evoluția conflictului israeliano-palestinian, rolul Arabiei Saudite în arhitectura de securitate din Orientul Mijlociu.
Președintele Donald Trump a menționat posibilitatea ca Arabia Saudită să ia în considerare normalizarea relațiilor cu Israelul, însă acest lucru este puțin probabil să se concretizeze cu ocazia vizitei prințului moștenitor Mohammed bin Salman la Casa Albă în această lună. O eventuală stabilire a relațiilor diplomatice între Israel și Arabia Saudită, după zeci de ani de ostilitate, ar putea remodela scena politică și de securitate din Orientul Mijlociu și ar consolida influența Statelor Unite în regiune. Saudiții așteaptă trei promisiuni din partea SUA în schimbul normalizării, ridicate în timpul întâlnirii lui Trump cu prințul moștenitor din 2017. Riadul caută un pact de apărare cu Washingtonul care să includă vânzarea de avioane de vânătoare F-35, tehnologie nucleară civilă supravegheată de SUA și un angajament israelian față de „o cale politică ce va duce în cele din urmă la înființarea unui stat palestinian viabil”, a spus el. Vânzarea de F-35 pare a fi posibilă, în timp ce un pact de apărare necesită aprobarea Senatului, ceea ce rămâne puțin probabil. La începutul acestei săptămâni, administrația și-a modificat proiectul de propunere către Consiliul de Securitate al ONU privind încheierea războiului de doi ani al Israelului în Gaza pentru a include un limbaj mai puternic privind autodeterminarea palestiniană și o cale credibilă către un stat palestinian.
Întrebarea este cât de departe poate merge prim-ministrul Benjamin Netanyahu cu acest lucru, având în vedere că baza sa de electorat se opune intens conceptului de stat palestinian? Să nu uităm ca normalizarea relațiilor dintre Arabia Saudită și Israel a părut iminentă în trecut, inclusiv în perioada premergătoare masacrului Hamas din 7 octombrie 2023. Pe 23 noiembrie 2020, Netanyahu și șeful Mossad-ului, Yossi Cohen, ar fi avut o întâlnire clandestină în Arabia Saudită cu prințul moștenitor, în prezența secretarului de stat de atunci, Mike Pompeo. Dar vestea întâlnirii a fost divulgată presei israeliene, stârnind furia și negările saudite și oprind progresul. Puternicul lobby bipartizan al Israelului de la Washington a urmărit întotdeauna îndeaproape și chiar a intervenit în relațiile dintre SUA și Arabia Saudită. Dar acest lobby a slăbit considerabil în ultimii ani, în timp ce saudiții au acum acces direct la Casa Albă a lui Trump datorită intereselor semnificative ale SUA în comerțul și investițiile saudite. Normalizarea legăturilor dintre Arabia Saudită și Israel ar fi o realizare majoră pentru a doua administrație Trump, după ce Trump a orchestrat normalizarea între Israel și patru state cu majoritate musulmană în primul său mandat. În 2020, Israelul a semnat Acordurile Abraham cu Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan. Saudiții au rezistat. Într-un interviu acordat emisiunii „60 Minutes” duminica trecută, Trump a spus că crede că Arabia Saudită se va alătura în cele din urmă acordurilor.
Viitorul procesului de normalizare depinde de evoluția armistițiului din Gaza. Surse israeliene afirmă că Arabia Saudită ezită să avanseze negocierile în 2026, temându-se de scurgeri de informații și de contextul electoral. Totuși, dacă Trump condiționează alianța de apărare, tehnologia nucleară sau vânzarea de avioane F-35 de normalizare, Riadul ar putea accepta. În vizita sa din mai la Riad, Trump a convenit un pachet de armament de 142 miliarde de dolari și investiții saudite de 20 de miliarde în infrastructură și AI americană. Saudiții cer 48 de F-35, ceea ce ar eroda avantajul militar al Israelului în regiune. Oficiali israelieni avertizează că și Emiratele Arabe Unite au cerut F-35 în cadrul Acordurilor Abraham, dar nu le-au primit niciodată. Riadul urmărește să obțină concesii majore și preferă să evite presiunea pe dosarul israelian cât timp situația din Gaza rămâne instabilă și Israelul intră în an electoral. Vizita președintelui sirian al-Sharaa la Casa Albă nu a produs un acord de securitate cu Israelul, iar intrarea Indoneziei în Acordurile Abraham a fost complicată de scurgerea prematură a unei vizite planificate la Ierusalim. Președintele Prabowo Subianto al Indoneziei este în funcție din octombrie 2024.
Deși a exprimat deschis în mai 2025 disponibilitatea Indoneziei de a recunoaște Israelul doar dacă Israelul recunoaște mai întâi statul palestinian. Recent, a participat la summitul de pace privind Gaza, în Egipt, unde a refuzat zvonurile privind o vizită în Israel, invocând „programul de summit” drept motiv real pentru deplasare. Prabowo adoptă o poziție prudentă, fiind conștient de sensibilitățile interne indoneziene (populație pro-palestiniană puternică) și de riscurile politice externe. Astfel, Indonezia a amânat vizita în Israel și discuțiile suplimentare de normalizare pentru moment: presiunea s-a mutat spre Riad (Arabia Saudită). Riadul a transmis Washingtonului, prin canale diplomatice, că poziția sa rămâne neschimbată: Arabia Saudită va semna un acord de normalizare doar dacă există o foaie de parcurs clară către un stat palestinian, au declarat pentru Reuters două surse din Golf.
Potrivit acestora, obiectivul este evitarea oricărei erori diplomatice și asigurarea unei alinieri complete între pozițiile saudite și americane înaintea oricărei declarații publice. Unul dintre oficiali a explicat că scopul este prevenirea confuziei înainte sau după discuțiile de la Casa Albă din 18 noiembrie. Prințul Moștenitor Mohammed bin Salman (MbS) este puțin probabil să ia în considerare vreo oficializare a relațiilor în viitorul apropiat fără cel puțin o cale credibilă către un stat palestinian. Vizita de pe 18 noiembrie este prima a Prințului Moștenitor la Washington de la uciderea în 2018 a editorialistului Washington Post, Jamal Khashoggi, un critic al lui MbS, a cărui ucidere în consulatul saudit din Istanbul a provocat indignare globală. MbS a negat implicarea directă. Pentru Arabia Saudită – locul de naștere al Islamului și custodele celor două locuri sfinte ale sale, Mecca și Medina – recunoașterea Israelului ar fi mai mult decât o simplă piatră de hotar diplomatică.
Este o problemă de securitate națională extrem de sensibilă, legată de rezolvarea unuia dintre cele mai vechi și mai dificile conflicte din regiune. Un astfel de pas ar fi greu de făcut în condițiile în care neîncrederea publicului arab față de Israel rămâne ridicată din cauza amplorii ofensivei sale militare în timpul războiului împotriva grupării militante palestiniene Hamas din Gaza, în ciuda unui armistițiu fragil în conflictul care a urmat atacului condus de Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023. Manal Radwan, oficială a Ministerului de Externe saudit, a cerut o retragere clară și cu termene limită a Israelului din Fâșia Gaza, desfășurarea unei forțe internaționale de protecție și împuternicirea și revenirea Autorității Palestiniene în Gaza. Trump și prințul moștenitor sunt pregătiți să finalizeze pactul de apărare. Oficialii saudiți sunt hotărâți ca întâlnirea Trump–MbS să se concentreze pe cooperarea în domeniul apărării și pe investiții, fiind precauți ca subiectul sensibil al normalizării relațiilor cu Israelul să nu domine agenda.
Întâlnirea este așteptată să finalizeze un pact de apărare esențial, care ar defini nivelul protecției militare americane pentru conducătorul de facto al celui mai mare exportator de petrol din lume și ar consolida prezența militară a SUA în Golf. Totuși, amploarea acordului a fost restrânsă. Alte două surse din Golf și trei diplomați occidentali au declarat că pactul nu va ajunge la nivelul unui tratat deplin — ratificat de Congres — solicitat de Riad în trecut în schimbul normalizării cu Israelul, mult discutată dar încă neconcretizată. Acordul, inspirat în linii mari din cel semnat cu Qatar prin ordin executiv în septembrie, ar extinde cooperarea bilaterală pentru a include tehnologie militară de ultimă generație și capacități defensive avansate. Potrivit celor două surse din Golf, Arabia Saudită a insistat ca pactul să includă prevederi care să permită transformarea sa, de către viitoare administrații americane, într-un tratat complet — o asigurare necesară pentru continuitatea unui acord vulnerabil anulării de către următorii președinți ai SUA. Acordul reprezintă o rampă de lansare către un tratat complet. Interdependența dintre pactul de apărare, normalizarea relațiilor cu Israelul și problema statului palestinian a creat o ecuație de negociere complexă, determinând Riadul și Washingtonul să se mulțumească, deocamdată, cu un acord de apărare limitat în absența progreselor pe celelalte două fronturi, potrivit surselor din Golf și diplomaților occidentali.
Un pact de apărare de tip NATO pare o perspectivă îndepărtată, având în vedere calculele regionale în schimbare și obstacolele politice de la Washington. Iranul, principala amenințare care a impulsionat cândva eforturile Riadului de a obține garanții obligatorii din partea SUA, a fost slăbit strategic în ultimul an de atacurile israeliene asupra infrastructurii sale nucleare și militare. Aliații Teheranului – mișcarea Hezbollah din Liban, Hamas din Gaza și houthii din Yemen – au suferit, de asemenea, lovituri grele. Odată cu diminuarea presiunii din partea Iranului, interesul pentru un tratat care necesită aprobarea a două treimi din partea Congresului a scăzut, în special în absența normalizării cu Israelul. Un pact ar veni probabil cu anumite condiții, inclusiv restricții privind extinderea legăturilor economice și tehnologice ale Arabiei Saudite cu China, complicând eforturile Riadului de a echilibra autonomia strategică cu garanțiile de securitate ale SUA. Acordul actual ar extinde exercițiile militare comune, ar aprofunda cooperarea dintre firmele de apărare americane și saudite și ar include garanții pentru a limita legăturile militar-industriale ale Riadului cu China. De asemenea, ar accelera vânzările de arme avansate din partea SUA către regat, ocolind întârzierile și obstacolele politice care au blocat acordurile anterioare. Cert este că odată ce Arabia Saudită este pe tușă, Trump încearcă să lărgească cercul Acordurilor Abraham. Un oficial de rang înalt al administrației Trump spune că se așteaptă la mai mulți semnatari ai Acordurilor Abraham în lunile următoare.
