Băncile europene trebuie să se pregătească pentru o creștere a numărului de insolvențe, pentru riscuri geopolitice mai mari și pentru tulburări în industriile energofage, a avertizat noul supraveghetor bancar al zonei euro.
Claudia Buch, care a devenit președinte al brațului de supraveghere al Băncii Centrale Europene în ianuarie, a declarat într-un interviu acordat Financial Times că băncile “nu au ieșit încă din impas”, în ciuda faptului că au apărut într-o poziție relativ bună după pandemia Covid-19 și invazia Rusiei în Ucraina.
Majorarea de către BCE a ratei dobânzii de referință, până la un nivel record de 4% pentru a combate inflația, “încă trebuie să se filtreze în sistemul financiar”, iar falimentele și neplata creditelor vor continua să crească “pentru o perioadă de timp”.
“Este extrem de puțin probabil să avem o perioadă de schimbări structurale în care să nu existe o creștere a creditelor neperformante”, a precizat Buch. “Regiunile industriale ale Europei vor arăta foarte diferit în viitor, în funcție de disponibilitatea energiei regenerabile în diferite țări. Acesta este un aspect pe care băncile trebuie să îl ia în considerare”.
Insolvențele europene au depășit nivelurile de dinaintea pandemiei
Insolvențele europene au scăzut brusc în perioada 2020-2022, când guvernele au acordat sume uriașe de ajutor companiilor pentru a atenua impactul pandemiei și al crizei energetice.
Dar de atunci au depășit nivelurile pre-pandemice, pe măsură ce stagnarea economică, creșterea costurilor de împrumut și prețurile ridicate ale energiei au afectat mai multe companii.
Băncile europene s-au bucurat de profituri: rata scăzută a creditelor neperformante și ratele ridicate ale dobânzilor au sporit marjele de creditare. Sunt pe cale să returneze acționarilor peste 120 de miliarde de euro în 2024, cu peste 50% mai mult decât anul trecut.
Cu toate acestea, Buch își face griji cu privire la “automulțumire”, deoarece metodele folosite de bănci pentru a evalua riscurile sunt prea retrospective. “Cele mai multe dintre modelele de risc pe care le folosesc băncile nu ne oferă cu adevărat o poveste despre cum vor evolua riscurile în viitor, deoarece se bazează pe trecut”.
Buch, care a fost anterior vicepreședinte al Bundesbank din Germania, nu este bine cunoscută de mulți directori de bănci și analiști. Dar mesajul ei începe deja să se simtă. Andrea Filtri, director de cercetare la Mediobanca, a descris săptămâna trecută “doctrina Buch” ca fiind “o nouă filozofie de reglementare, cu un accent mai mare pe riscuri”.
Acțiunile băncilor europene se tranzacționează în continuare cu un discount semnificativ față de cele ale rivalilor lor din SUA, iar unii oficiali – cum ar fi șeful UBS, Sergio Ermotti – au susținut că “reglementările excesive frânează creditorii din Europa”.