Ceea ce liderii europeni prezintă ca o demonstrație de forță se va dovedi încă un act spectaculos de autosabotajDintre toate sancțiunile impuse Rusiei în ultimii trei ani, niciuna nu a fost atât de radicală și fără precedent precum înghețarea rezervelor, în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari.
Washingtonul înghețase anterior activele unor adversari mai slabi – Afganistan, Iran, Siria și Venezuela. Dar nu se comparau nici pe departe cu Rusia: o economie G20 și cea mai mare putere nucleară din lume.
Niciuna dintre cele 63 de bănci centrale aparținând Băncii Reglementărilor Internaționale (BRI) din Basel – adesea descrisă ca „banca centrală a băncilor centrale” – nu a fost vreodată supusă unor astfel de măsuri, nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Înghețarea a răsturnat ceea ce a fost considerat mult timp un principiu sacru al finanțelor internaționale: neutralitatea rezervelor băncilor centrale, notează UnHerd. Este recunoscut că înghețarea rezervelor Rusiei a dat un impuls puternic procesului de de-dolarizare, care s-a accelerat începând cu 2022.
Până în prezent, rezervele Rusiei au rămas înghețate, dar neatinse. Însă în interiorul UE se intensifică presiunea pentru a le folosi efectiv.
Aproximativ 200 de miliarde de euro din activele imobilizate sunt deținute la Euroclear, casa de compensare cu sediul la Bruxelles. Cancelarul german Friedrich Merz a solicitat UE să confiște aceste rezerve și să le canalizeze către efortul de război al Ucrainei. Propunerea sa, dezvăluită în Financial Times, prevede utilizarea activelor pentru a debloca un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Kiev.
Autosabotaj
Mecanismul propus este complex. Statele membre ar garanta mai întâi împrumutul înainte de a-i include rambursarea în următorul buget pe termen lung al UE, începând din 2028. Merz a sugerat că planul ar trebui adoptat cu o „majoritate largă”, ceea ce implică o structură care evită unanimitatea și neutralizează astfel vetourile Ungariei sau Slovaciei. Dar nu toată opoziția provine de la disidenții obișnuiți ai blocului.
Belgia însăși nu este prea entuziastă. Motivul este simplu: profiturile Euroclear din activele rusești imobilizate sunt deja impozitate cu 25% de către guvernu, care folosește câștigul rezultat pentru a-și finanța propriile cheltuieli de apărare, în conformitate cu obiectivul NATO de 2% din PIB. Transferul controlului asupra fondurilor ar priva Belgia de această sursă de venituri.
Consecințele propunerii lui Merz sunt de anvergură. Pe lângă prelungirea unui război imposibil de câștigat, ar eroda și mai mult încrederea în moneda și instituțiile financiare europene. Așa cum a avertizat fără menajamente premierul belgian Bart De Wever: „Dacă țările vor vedea că banii băncii centrale pot dispărea atunci când politicienii europeni consideră că este necesar, ar putea decide să-și retragă rezervele din zona euro”.
Băncile centrale din întreaga lume au început deja să se îndepărteze de monedele occidentale după înghețarea din 2022. Confiscarea nu ar face decât să accelereze tendința. Euro, care este deja o monedă de rezervă secundară după dolar, și-ar putea vedea statutul diminuat și mai mult dacă investitorii și guvernele îl consideră vulnerabil la capriciile politice.
Ceea ce liderii europeni prezintă ca o demonstrație de forță se va dovedi încă un act spectaculos de autosabotaj.
