Autoritățile spun că prețurile mari la energie sunt date de piață și de cuplarea piețelor. În schimb, pe harta UE, prețurile mari au năpădit țările sărace, în timp ce țările dezvoltate se bucură de prețuri la jumătate. Deși ordinele Green Deal au venit tot din statele puternice, victimele colaterale sunt populațiile de categoria a II-a și a III-a din Uniunea Europeană, ale căror economii s-au prăbușit după dispariția competitivității.
Un raport al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în domeniul Energiei (ACER) arată că prețurile energiei în 2023 au rămas ridicate doar în țările sărace, în timp ce statele dezvoltate au beneficiat de tarife mai mici, deși și acelea duble față de 2020, de exemplu.
Cu excepția Italiei, care are cele mai mari prețuri la energie din UE, și a Irlandei, cele mai ridicate prețuri sunt grupate în Europa de Est. Astfel, România avea un preț de 104 euro/MWh, cu o scădere de 61% față de 2022, la fel ca și Bulgaria, Ungaria, 107 euro/MWh, Slovacia, 105 euro/MWh, Polonia, 112 euro/MWh, Croația, 107 euro/MWh, sau Cehia, 101 euro/MWh. Și asta în timp ce Spania avea 87 euro/MWh, Franța, 97 euro/MWh, iar Germania, 95 euro/MWh.
Cele mai scăzute prețuri s-au înregistrat în țările nordice, acestea variind între 30 euro și 56 eur/MWh. În ce privește funcționarea pieței libere și cuplate în UE, rămâne o nebuloasă diferența de tarife între statele europene. În România, de exemplu, importurile au scăzut în 2023, pe fondul reducerii drastice a consumului populației și a închiderii companiilor, devenite, peste noapte, necompetitive din cauza prețurilor la energie și gaze. Ceea ce înseamnă că am consumat din ceea ce am produs. Cu energie hidro foarte ieftină, cu energie nucleară relativ ieftină și cu o reducere la minimum a producție pe cărbune, costisitoare din cauza amenzilor din certificatele verzi impuse de la UE, prețurile în România ar fi trebuit să fie foarte jos.
Prețuri negative la regenerabile
2023 a cunoscut o explozie a prețurilor negative în UE, se arată în raportul ACER. Deşi expansiunea rapidă a producţiei regenerabile a jucat un rol, ar putea exista alți factori specifici anului 2023 care au influențat această creștere a prețurilor negative, consideră ACER. 27 din 50 de zone de licitare s-au confruntat cu cea mai mare cantitate de prețuri negative din 2017 până anul trecut.
”Prețurile negative rezultă din creșterea și pătrunderea regenerabilelor pe piață, tocmai de aceea este nevoie de continuarea integrării regenerabilelor și de acces la flexibilitate, cum ar fi, de exemplu, răspunsul la cerere. Rapoartele viitoare ale ACER privind capacitatea interzonală și integrarea pieței vor investiga în continuare factorii care stau la baza creșterii prețurilor negative”, se precizează în raportul ACER. În fapt, prețurile negative apar atunci când producția regenerabilelor este foarte mare în anumite momente sau în anumite zile, fără să corespundă unei cereri pe măsură, astfel că dezechilibrele sunt penalizate. Specialiștii ACER consideră că o soluție viitoare ar fi adaptarea cererii la momentele de producție a regenerabilelor, ceea ce este, în realitate, o adevărată nebunie.
Planul interconectărilor, mult prea costisitor
Integrarea piețelor de energie electrică din UE garantează cea mai eficientă funcționare a sistemelor de alimentare și permite pătrunderea în creștere a energiei regenerabile, consideră ACER. Potrivit agenției europene, convergența prețurilor este un indicator al pieței integrare: acum toate frontierele UE fac parte din cuplarea pieței în avans și intraday, iar progrese suplimentare se pot realiza prin asigurarea disponibilităţii maxime a capacității interzonale. ”Interconectivitatea în UE încă lipsește, iar consolidarea vizată a rețelei UE va fi un factor decisiv în succesul Green Deal”, se mai arată în raportul ACER.