Comitetul Economic și Social European, unul dintre cele mai importante organisme ale UE, cere restricționarea capacităților de producție în bandă a energiei pentru a da prioritate absolută eolienelor. Măsura ar fi necesară din cauza pierderilor pe care le înregistrează operatorii economici din sectorul regenerabilelor. Mai mult, CESE solicită statelor membre să rezerve terenuri pentru instalarea mai multor eoliene, având în vedere efectele negative asupra așezărilor umane și a agriculturii pe care le provoacă funcționarea acestora.
Dacă nu se rezolvă problema deficitului de terenuri, cu care se confruntă cel puțin unele state membre, există riscul să nu fie atinse obiectivele Directivei privind energia din surse regenerabile, a atras atenția Comitetul Economic și Social European (CESE). La momentul actual nu sunt disponibile suficiente suprafețe adecvate pentru energia eoliană sau există conflicte în ceea ce privește utilizarea (de exemplu, distanțe minime față de așezări, agricultură, activități forestiere, de pescuit, facilități militare de apărare).
Deficitul de terenuri mărește costurile expansiunii rapide și o întârzie, cu consecințe negative pentru prețurile la energie, securitatea aprovizionării și siguranța locurilor de muncă. Prin urmare, Comisia Europeană trebuie să analizeze dacă cerințele stabilite pentru ca statele membre să rezerve terenuri pentru energia eoliană în zonele pretabile accelerării proiectelor de producere a energiei din surse regenerabile, conform Directivei (UE) 2023/2413 (RED III), ar putea promova expansiunea acesteia. În caz contrar, obiectivele stabilite în RED III și în alte documente sunt în pericol. Populația afectată și autoritățile locale trebuie să se implice, de asemenea, în planificarea proiectelor cât mai devreme posibil, pentru a îmbunătăți acceptarea proiectelor și a promova oportunitățile de a participa ca membri ai comunităților de energie ale cetățenilor și ca prosumatori, susține CESE.
Privații trebuie să vândă
Totodată, CESE a cerut restricționarea temporară a achiziției de energie electrică din sisteme de consum controlabile, inclusiv dacă există riscul de supraîncărcare a rețelei. ”În caz contrar, există riscul sistemic ca turbinele eoliene să nu funcționeze la capacitate maximă. Aceasta afectează securitatea investițiilor și, astfel, poate îngreuna expansiunea energiei eoliene”, consideră CESE.
În plus, în ceea ce privește producția potențială de energie produsă în anumite momente, parcurile eoliene offshore au atins o scară la care este utilă o opțiune de flexibilitate. Generarea dinamică a hidrogenului (de exemplu, prin electroliză la fața locului), ca o alternativă la alimentarea rețelei cu energie electrică în funcție de cerințele operatorilor de transport și de sistem, este utilă pentru a evita măsurile de congestionare și a asigura fezabilitatea economică. Pe de altă parte, costurile de finanțare trebuie distribuite în mod echitabil și adecvat. Astfel, potrivit CESE, producătorii de energie de mari dimensiuni și comercianții internaționali ar trebui să contribuie la finanțarea expansiunii rețelei pentru a reduce sarcina asupra gospodăriilor private, care suportă în prezent cea mai mare parte a sarcinii de finanțare a rețelelor de energie electrică.
Pierderi majore
În ultimii ani, toți marii producători europeni de turbine eoliene au raportat pierderi din exploatare semnificative, chiar dacă în 2022 s-au adăugat instalații de energie eoliană cu capacități record, și anume de 16 GW. Cu toate acestea, UE este încă departe de a-și atinge obiectivele de extindere. Acest lucru este cauzat, printre altele, de accesul dificil la materii prime, inflația ridicată și evoluția prețurilor materiilor prime, alături de creșterea ratelor dobânzilor și de accesul limitat la finanțare, ceea ce înrăutățește situația financiară a producătorilor, semnalează CESE. În plus, presiunea exercitată de concurenții internaționali, cum ar fi China, reprezintă o provocare din ce în ce mai mare pentru sectorul energiei eoliene din UE. În cele din urmă, regimul de licitații existent, care pune accentul pe preț ca criteriu de sine stătător, precum și incertitudinea politică, au avut, de asemenea, un impact.