UE și-a învățat lecțiile cu privire la China, potrivit fostului comisar european pentru comerț Karel De Gucht. Blocul comunitar își intensifică presiunea asupra Beijingului din cauza deficitului comercial bilateral în creștere, iar politica sa este influențată de rezultatul unei perioade anterioare de tensiuni comerciale.
În 2013, De Gucht investiga presupusele subvenții chinezești pentru producția de panouri solare. Comisarul belgian a fost contactat de șeful său de atunci, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
„Tocmai îl aveam la telefon pe premierul chinez Li Keqiang. Țipă la mine, este foarte, foarte supărat”, i-a spus Barroso.”Bine, atunci ar trebui să continuăm ceea ce facem”, i-a răspuns De Gucht.
Dar, în retrospectivă, taxele antidumping rezultate, impuse în iunie 2013, au fost insuficiente pentru a salva sectorul european al producției de panouri solare, a declarat De Gucht într-un interviu pentru Financial Times.”Nu am fost suficient de duri. Nu am fost suficient de rapizi. Iar la acel moment nu mai existau producători europeni”.
Acum, investigația UE privind subvenții chinezești pentru vehiculele electrice, lansată în octombrie, se adaugă unei avalanșe de acțiuni comerciale menite să pună presiune pe practicile Beijingului.
De asemenea, Comisia Europeană vrea să adopte o serie de măsuri în sectoare industriale pentru a extinde sprijinul întreprinderilor europene și al guvernelor membre în fața Chinei.
În această lună, Comisia a confirmat că va percepe taxe antidumping provizorii asupra unor importuri de plastic din China, după ce producătorii de materiale utilizate în sticle și ambalaje au declarat că au fost scoși din afaceri.
Comisarii au amenințat că vor deschide un caz de antisubvenție privind piesele pentru turbine eoliene. Există speculații persistente conform cărora aceștia examinează noi măsuri pentru a proteja sectorul panourilor solare, care s-a redus foarte mult. Iar Bruxelles a acuzat China de restricționarea importurilor de dispozitive medicale.
Blocul european se baza în trecut pe tehnici tradiționale – și lente – de apărare comercială care implică Organizația Mondială a Comerțului. Dar s-a dotat cu mai multe instrumente noi în ultimii trei ani.
Printre acestea se numără un instrument anti-coerciție care l-ar putea ajuta să ia măsuri de retorsiune împotriva țărilor care folosesc embargouri comerciale din cauza unor probleme politice, cum ar fi boicotarea exporturilor lituaniene pe care China a impus-o după ce Vilnius a permis Taiwanului să deschidă un birou de reprezentare în această țară.
UE lucrează la un regim de control asupra exporturilor, și poate acum să blocheze investițiile companiilor finanțate de guvernele de peste mări.
Olanda oprește exporturile de mașini de înaltă tehnologie pentru fabricarea cipurilor către China. Bruxelles face presiuni asupra guvernelor statelor membre, care au putere exclusivă în materie de securitate națională, pentru a elabora o listă comună de tehnologii care să fie restricționate.
De asemenea, membrii UE sunt îngrijorați de dominația Chinei în lanțurile de aprovizionare ecologice, în special în ceea ce privește materiile prime esențiale necesare pentru bateriile pentru automobilele electrice și pentru sistemele de energie solară și eoliană.
Beijingul a restricționat recent exporturile de germaniu, galiu și grafit. Guvernele occidentale au considerat că este un răspuns la controalele asupra cipurilor.
Dar, în condițiile în care SUA blochează investițiile chineze și unele importuri, Beijingul are nevoie de UE acum mai mult decât înainte, spune Noah Barkin, analist la consultanța Rhodium Group. „Problemele economice ale Chinei oferă Europei un grad de influență, iar Europa își folosește influența într-un mod pe care nu l-am mai văzut până acum”.